Cum pot avea persoanele de 50 ani memoria şi creierul ca la 25 de ani?


Un studiu realizat de specialistul în neurologie Sara Lazar arată că oamenii în vârstă de 50 de ani, care meditează, au mai multă materie cenuşie în cortextul frontal, responsabil de memorie şi luarea deciziilor, la fel ca persoanele de 25 de ani, potrivit Business Insider.

Odată cu trecerea timpului, cortextul unei persoane se micşorează, însă studiul arată că oamenii de 50 de ani care meditează aproximativ 27 de minute pe zi, au aceeaşi cantitate de materie cenuşie ca cei care au jumătate din vârstă.

Sara Lazar, de la Şcoala Medicală Harvard şi Spitalul Mass General, a demarat accidental această cercetare. Ea a fost rănită la maratonul din Boston, iar fizoterapeutul i-a recomandat să facă stretching. Astfel, ea a început să practice yoga.

„Profesorul de yoga a făcut tot felul de afirmaţii, potrivit cărora yoga poate creşte nivelul de compasiune şi te poate face o persoană mai deschisă. Mi-am spus în sinea mea, da, da eu sunt aici ca să fac stretching. Dar am început să observ că eram mai calmă. Începusem să gestionez mai bine situaţiile dificile. Aveam mai multă compasiune şi eram capabilă să privesc lucruri şi din perspectiva altora”, a declarat Lazar, potrivit .

În cele din urmă, s-a apucat să citească literatura de specialitate despre meditaţie, o categorie în care se încadrează şi yoga. Astfel, ea a descoperit că meditaţia reduce nivelul de stres, depresie, anxietate, reduce durerea şi insomnia şi creşte calitatea vieţii.

Aşadar, Sara Lazar s-a apucat că facă o cercetare neurologică.

În primul ei studiu, s-a orientat spre oameni care praticau meditaţie de mult timp, cei cu experienţă între şapte şi nouă ani, în contrapondere cu persoane care nu practiau astfel de activităţi. Rezultatele au indicat că cei care practicau meditaţia de mai mulţi ani aveau un nivel mai ridicat de materie cenuşie, inclusiv în cortexul auditiv şi senzorial, în lobul insular (al emisferei cerebrale – n.r.) şi în regiunile senzoriale.

Este un lucru destul de logic, de vreme ce meditaţia te face să fii conştient de momentul din prezent, inclusiv senzaţiile fizice, cum ar fi propria respiraţie şi sunetele din mediul înconjurător.

Dincolo de asta, specialiştii au descoperit că cei care meditează au mai multă materie cenuşie şi într-o altă zonă a creierului, de data aceasta e vorba de cea care are legătură cu luarea deciziilor şi memoria şi anume cortextul frontal.

Lazar şi echipa ei au vrut să se asigure că aceste persoane nu aveau de la bun început mai multă materie cenuşie în această parte a creierului. Prin urmare echipa a realizat un al doilea studiu în care au făcut comparaţie între persoanele care practicau meditaţia de doar opt săptămâni.

Rezultatele? Chiar şi după opt săptămâni de meditaţie creierele oamenilor erau schimbate în bine. A putut fi observată o îngroşare în diferite regiuni ale creierului, inclusiv în hipocampusul stâng (implicat în învăţare, memorie şi reglarea emoţiilor), TPJ (implicat în empatie şi abilitatea de a avea mai multe perspective) şi partea trunchiului cerebral (unde sunt generaţi neurotransmiţătorii reglatori).

În plus, creierele celor care începusă să mediteze aveau amigdala micşorată, o regiune a creierului care este asociată cu frica, anxietatea şi agresivitatea. Această reducere în dimensiuni a amigdalei a redus nivelul de stres acestor participanţi la studiu.

Cât timp trebuie să meditezi pentru a vedea rezultatele? Ei bine, în studiu, participanţilor li s-a spus să mediteze timp de 40 de minute pe zi, însă media a ajuns să fie de 27 de minute pe zi. Mai multe studii sugerează că poţi observa schimbări semnificative cu doar 15-20 de minute de meditaţie pe zi.

De atunci, Lazar s-a apucat să studieze efectele mediaţiei asupra compasiunii şi îmbunătăţirea stării mentale la persoanele care au fost abuzate în copilărie şi au amintiri traumatizante despre aceste evenimente. Cercetările testează compasiunea, grija pentru propria persoană şi cogniţia morală a unor adulţilor participanţi la studiu şi care meditează.

Cât despre Lazar, ea spune că timpul de practicare a meditaţiei variază. „În unele zile 40 de minute, în altele cinci mimute. Alteori nu fac deloc. Este la fel ca sportul. Să faci mişcare de trei ori pe săptămână este grozav, însă dacă reuşeşti să faci câte puţin în fiecare zi, este şi asta un lucru bun”, a spus Sara Lazar.



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.