Cum afectează zgomotul viața de pe fundul mării?

Sunetele cu frecvențe joase stresează unele specii de crustacee, viermi și midii – cu potențiale consecințe profunde asupra ecosistemelor marine.

Oceanele au propriul lor peisaj sonor unic. Multe organisme marine, de exemplu, folosesc sunetul pentru ecolocație, navigație sau comunicare. Cu toate acestea, în ultimele decenii, tot mai multe sunete cauzate de activitățile umane pătrund în ape. Un studiu realizat de Institutul Alfred Wegener prezintă acum dovezi că aceste sunete afectează unele nevertebrate care trăiesc în și pe fundul mării în așa fel încât funcțiile importante pe care acestea le asigură pentru ecosistemele lor pot fi afectate.

Nevertebratele, cum ar fi crustaceele, midiile și viermii, sunt ingineri ai ecosistemelor. Acestea modifică continuu sedimentele în care trăiesc prin săparea, hrănirea, aerisirea și fertilizarea cu excrementele lor.

Aceste activități sunt esențiale pentru ciclul nutrienților în ocean, permițând stocarea carbonului din materia organică moartă în fundul mării și reciclarea nutrienților.

Sunetele cu frecvențe joase stresează unele specii marine

Temperaturile în creștere, acidificarea oceanelor și poluanții supun organismele din ecosistemele marine unui stres tot mai mare. În ultimele decenii, zgomotele cauzate de activitățile umane au contribuit, de asemenea, din ce în ce mai mult la această problemă, afectând comportamentul, căutarea hranei sau comunicarea animalelor marine.

Sunetele produse de exploziile și de extracția resurselor răsună în oceane, alături de zumzetul puternic al navelor de marfă și al ambarcațiunilor de agrement.

O echipă de cercetători de la Institutul Alfred Wegener, Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare și Marine (AWI) din Bremerhaven a demonstrat acum, într-un studiu publicat în revista Environmental Pollution, că aceste sunete stresează nu numai mamiferele marine, ci și nevertebratele.

,,Am investigat modul în care crustaceele, midiile și viermii de pe fundul mării răspund la zgomotele de joasă frecvență și cât de frecvent și intensiv sunt capabili să transforme și să descompună sedimentele în timpul expunerii la zgomot”, spune Sheng V. Wang din cadrul AWI. Zgomotul de joasă frecvență este un sunet cu frecvențe cuprinse între 10 și 500 de hertzi, iar în apă, aceste sunete pot fi transmise pe mai mulți kilometri.

Înțelegerea fenomenului, crucială pentru utilizarea durabilă a oceanelor noastre

În ciuda creșterii constante a poluării fonice cauzate de activitățile umane, se știu puține lucruri despre modul în care zgomotul afectează nevertebratele de pe fundul mării.

Pentru a contribui la completarea acestei lacune în cercetare, oamenii de știință de la AWI au studiat în laborator modul în care sunt afectate amfipodele, viermii și scoicile de undele sonore cu frecvențe cuprinse între 100 și 200 de hertzi.

,,După șase zile, am putut vedea clar că toate cele trei specii au răspuns la zgomot, chiar dacă aparțin unor grupuri foarte diferite de animale care nu au organe reale pentru auz”, spune ecologistul AWI, Dr. Jan Beermann.

Faptul că zgomotul suplimentar provocat de om ar putea împiedica nevertebratele de pe fundul mării să se cultive și să restructureze sedimentele poate afecta funcții importante ale ecosistemelor marine, de la aprovizionarea cu nutrienți până la disponibilitatea hranei pentru cei aflați mai sus în rețeaua trofică, cum ar fi peștii.

,,Abia începem să înțelegem cum anume funcționează procesele de zgomot aici. Cu toate acestea, înțelegerea acestui lucru este crucială pentru utilizarea durabilă a oceanelor noastre”, spune Beermann, potrivit EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință fac lumină asupra ciclului zi-noapte din ocean

Astronomii plănuiesc să ,,pescuiască” un meteorit din ocean cu un magnet imens

Nu există niciun „refugiu” pentru 12 specii oceanice esențiale din Coasta de Vest a Americii de Nord

De ce există atât de mulți giganți în adâncurile oceanelor? Explicația te va surprinde



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.