Axolotul – Fița Acvatică cu Abilități de Regenerare Remarcabile
Axolotul (Ambystoma mexicanum) reprezintă o salamandră acvatică endemică în lacurile Xochimilco și Chalco din apropierea capitalei Mexic. La o primă privire, acest mic amfibian cu un aspect mitic – având branhii roz, un zâmbet de durată și un corp moale, semitransparent – pare a fi o figură neobișnuită desprinsă dintr-o poveste aztecă. Însă, dincolo de aspectul său neobișnuit, axolotul disimulează un potențial biologic care a captat atenția oamenilor de știință timp de zeci de ani: este printre puținele specii cunoscute capabile să regenereze nu doar membrele, ci și organele esențiale, inclusiv inima, măduva spinării și chiar fragmente din creier.
Regenerare la Un Nivel Superior
Ce implică regenerarea în cazul axolotului? Dacă își pierde un membru, acesta se regenerează în mod perfect și identic cu cel anterior. Mai mult, în situația în care suferă o leziune a creierului, de exemplu, la nivelul telencefalului – zona responsabilă cu funcții cognitive avansate precum memoria și procesarea informațiilor senzoriale – axolotul poate să-l reconstruiască complet.
Această abilitate remarcabilă atrage din ce în ce mai mult interesul cercetătorilor din domeniul medicinei regenerative. În cadrul unui experiment revoluționar din anii ’60, axolotului i-a fost excizată o porțiune din creier și s-a observat cu uimire că țesutul s-a refăcut aproape complet, restabilind funcțiile comportamentale. Recent, datorită tehnologiilor moderne, precum secvențierea ARN-ului unicelular (scRNA-seq), cercetătorii au reușit să înțeleagă etapele precise prin care neuronii și alte celule nervoase sunt regenerate.
Cum se desfășoară procesul de regenerare?
Regenerarea axolotului nu este un proces aleatoriu, ci urmează o structură organizată în trei etape:
– Faza de activare: celule din zona afectată devin celule progenitoare – o formă de celule stem specializate.
– Faza de multiplicare: celulele progenitoare se divid și ulterior se transformă în neuroblaste (precursori ai neuronilor).
– Faza de maturizare: neuroblastele devin neuroni funcționali, integrați integral în sistemul nervos al organismului.
În plus, pe parcursul regenerării, anumite gene sunt activate temporar pentru a facilita procesul, în timp ce altele inhibă cicatrizarea, un mecanism comun la oameni care, din păcate, de cele mai multe ori afectează restabilirea țesuturilor funcționale.
Axolotul – Soluția pentru Vindecarea Umană?
Medicina regenerativă se dovedește a fi un domeniu în expansiune, destinat să vindece leziuni permanente ale inimii, sistemului nervos sau coloanei vertebrale. Cu toate acestea, până în prezent, progresele au fost limitate de incapacitatea celulelor umane de a regenera țesuturi complexe în mod natural. Studiind axolotul, oamenii de știință își propun să descifreze “rețeta genetică” care facilitează regenerarea, pentru a o adapta la nevoile umane.
Identificarea mecanismelor precise prin care axolotul reușește să se regenereze oferă oportunități imense: genele implicate în regenerare ar putea fi activate doar atunci când este necesar, fără a provoca formarea de tumori sau disfuncții celulare. Dacă aceste gene ar putea fi “activate” și la oameni – chiar și sub o formă modificată – medicina viitorului ar putea include modalități de tratament pentru boli neurodegenerative, regenerarea mușchiului cardiac după un infarct sau restabilirea conexiunilor neuronale în urma accidentelor vasculare cerebrale.
Un Viitor Delicat pentru un Supraviețuitor Antic
Totuși, ironia este că acest animal cu un potențial atât de grandios se află aproape la limita dispariției în habitatul său natural. Poluarea extinsă a lacurilor Xochimilco și Chalco, precum și expansiunea urbană
