De ce simțim nevoia de mâncare nesănătoasă după o noapte de somn sărăcăcioasă? Deoarece creierul reacționează diferit la mâncare după o noapte de somn prost.
Ai stat până târziu cu telefonul în mână, răspunzând la e-mailuri sau vizionând „încă un episod”. Dimineața, te trezești morocănos și obosit. Un covrig plin de zahăr sau un sandviș gras devin brusc mult mai atrăgătoare decât iaurtul cu fructe obișnuit.
După-amiaza, chipsurile sau dulciurile de la birou devin imposibil de evitat. Și nu, nu este doar o chestiune de voință. Creierul tău, lipsit de odihnă, te îndrumă instinctiv spre surse rapide de calorii.
Există un motiv clar pentru care acest cerc se repetă atât de programatic. Studiile demonstrează că lipsa somnului dereglează hormonii foamei, reduce autocontrolul, afectează metabolizarea glucozei și crește riscul de îngrășare.
Modificarea modului în care creierul percepe alimentele poate apărea chiar și după o singură noapte de somn insuficient, iar pe termen lung, situația se poate agrava serios dacă nu este adresată.
Ce se întâmplă în organism când dormim insuficient?
Joanna Fong-Isariyawongse, de la University of Pittsburgh (SUA), este neurolog specializat în știința somnului și influențele acestuia asupra sănătății noastre. Cercetătoarea descrie efectele privării de somn asupra milioane de indivizi.
Conform CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA), mai mult de o treime dintre adulții americani dorm în mod frecvent mai puțin de 7 ore pe noapte. În rândul adolescenților, situația este și mai alarmantă: aproape 75% nu ating cele 8-10 ore recomandate.
Cei mai afectați sunt lucrătorii esențiali (asistente medicale, pompieri, personal de urgență) care au program de noapte sau rotativ. Aceste tipare perturbă ceasul intern al organismului și sunt asociate cu pofte puternice, obiceiuri alimentare dezechilibrate și un risc sporit de obezitate și afecțiuni metabolice.
Vestea bună? Doar câteva nopți de somn constant și calitativ pot contribui la reechilibrarea hormonilor și restaurarea metabolismului.
Foamea este reglată de două substanțe esențiale: grelina, produsă în stomac, care îți semnalează că îți este foame; și leptina, secretată de celulele adipoase, care îi comunică creierului că ești sătul.
După o noapte de somn redus, nivelul de grelină crește, iar leptina scade. Consecința? Te simți mai flămând și te consideri mai puțin sătul după masă. În plus, crește și nivelul hormonilor de stres, care intensifică pofta de mâncare, în special pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi, scrie Science Alert.
Cum se modifică percepția creierului asupra mâncării?
Modificările sunt evidente și la nivel cerebral. Imagistica medicală arată că:
