Inteligența artificială și efectele asupra mediului: O evaluare a impactului energetic și climatic al industriei AI

Pe măsură ce tehnologiile bazate pe inteligență artificială (AI) se dezvoltă rapid, presiunea asupra resurselor energetice și a mediului înconjurător crește. Două studii recente oferă o perspectiva alarmantă privind contribuția producției de cipuri AI și a funcționării centrelor de date la creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Emisiile generate de fabricarea semiconductorilor necesari AI s-au triplat până în 2024 — o concluzie obținută prin analiza datelor publice, așa cum informează publicația Engadget.

Fabricarea cipurilor AI – un consumator semnificativ de energie fosilă

Majoritatea companiilor care fabrică cipuri AI, precum NVIDIA, colaborează cu furnizori precum Taiwan Semiconductor Manufacturing Co (TSMC) și SK Hynix Inc. pentru a obține GPU-uri (unități de procesare grafică) și memorie. Acest proces de fabricație se desfășoară în mare parte în regiuni precum Taiwan, Coreea de Sud și Japonia — zone unde rețelele electrice depind în principal de surse fosile (cărbune, gaze naturale, petrol).

Aceasta face ca producția acestor cipuri de înaltă tehnologie să fie un contribuitor semnificativ la emisiile de dioxid de carbon și la încălzirea globală. Creșterea cererii pentru aceste chipuri, utilizate în instruirea și aplicarea modelelor AI, impulsionează în mod indirect o industrializare digitală poluantă.

Estimări îngrijorătoare până în 2030: AI ar putea dubla consumul global de energie

Conform unui raport realizat de Greenpeace, necesarul energetic pentru industria AI ar putea crește de 170 de ori până în 2030, dacă trendurile actuale persistă. Organizația subliniază că această expansiune ar putea afecta grav obiectivele climatice globale, inclusiv strategii de reducere a emisiilor și tranziția către surse de energie regenerabilă.

În special, țările din estul Asiei sunt în centrul atenției, datorită dependenței lor semnificative de combustibilii fosili în alimentarea sectorului semiconductor. Greenpeace promovează o tranziție rapidă către energie regenerabilă în aceste zone, pentru a diminua impactul negativ asupra mediului.

Inițiative contradictorii în Asia: Gazele naturale, o soluție temporară posibilă?

În ciuda presiunii internaționale de a reduce emisiile, inițiativele recente din Asia de Est pot ridica întrebări legate de sustenabilitate. De exemplu, Coreea de Sud a anunțat planuri pentru construirea unor centrale electrice pe gaz cu o capacitate de patru gigawați. Taiwan utilizează creșterea cererii de energie generată de AI pentru a justifica extinderea infrastructurii de gaze naturale, ignorând în același timp investițiile în surse regenerabile, precum energia solară sau eoliană.

Studii în SUA: AI riscă să devină principalul consumator industrial de energie

Un alt studiu realizat de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) evidențiază creșterea rapidă a consumului de energie în Statele Unite, generată de centrele de date care sprijină AI. Acesta sugerează că până în 2030, aceste centre ar putea consuma aproximativ jumătate din creșterea totală a cererii de electricitate din SUA.

În plus, analiza sugerează că procesarea datelor ar putea deveni mai consumatoare de energie decât fabricarea altor produse tradiționale cunoscute pentru intensitatea lor energetică, precum aluminiul, oțelul, cimentul sau produsele chimice. La nivel global, cererea de energie a centrelor de date este estimată să ajungă la în jur de 945 TWh (terawați-oră) până în 2030 — dublu față de nivelul actual.