Papa Francisc și influențele mai puțin cunoscute care i-au conturat viziunea umanistă
Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în 1936, reprezintă primul pontif din America Latină. A devenit o figură emblematică a Bisericii Catolice și a fost recunoscut la scară globală datorită sincerității și simplității sale, empatiei pentru cei marginalizați și deschiderii neobișnuite a abordării sale pastorale. Totuși, dincolo de această personalitate carismatică se află o serie de indivizi discreți, dar profund influenți, care i-au modelat principiile teologice, alegerile morale și viziunea socială. Sora Dolores, părintele martir Carlos Mugica și activista Esther Ballestrino sunt doar câțiva dintre cei care au avut un impact semnificativ asupra formării viitorului Suveran Pontif.
Sora Dolores – tăcerea care comunică
În anii ’50, tânărul Jorge Mario Bergoglio frecventa o mănăstire franciscană din Buenos Aires. Acolo a avut ocazia să o cunoască pe Sora María Dolores, o călugăriță tăcută și retrasă, recunoscută pentru orele petrecute contemplând în liniște în capela mănăstirii. Deși numele ei nu figurează în biografiile oficiale ale Papei și nu există nicio imagine a ei, influența unei astfel de prezențe ascetice a fost incontestabilă.
Sora Dolores i-a transmis viitorului papă că tăcerea nu denotă absență, ci un dialog profund cu divinul. Această abordare a rugăciunii ca dialog interior a marcat întreaga sa viață spirituală. Simplitatea și alegerea unei vieți austere, reprezentată prin absența dorințelor materiale, sunt alte învățături pe care Papa Francisc le-a preluat de la această femeie necunoscută, dar cu o putere spirituală remarcabilă.
Părintele Carlos Mugica – vocea celor necuvântători
Una dintre cele mai semnificative influențe sociale asupra lui Bergoglio a fost părintele Carlos Mugica. Cunoscut pentru activitatea sa în villas miserias – cartierele defavorizate ale Buenos Airesului – Mugica a promovat o teologie practică, extrem de apropiată de viețile oamenilor obișnuiți. A combătut inegalitatea, fără a încuraja violența, într-o perioadă în care Argentina se confrunta cu instabilitate politică și represiune militară.
Asasinarea sa în 1974 a provocat şoc în comunitatea catolică și a devenit un simbol al luptei pentru justiție socială. Tânărul Bergoglio a fost prezent la funeraliile acestuia și, în anii care au urmat, a mărturisit de mai multe ori că exemplul lui Mugica l-a influențat profund. De la el a învățat că Biserica trebuie să fie nu doar un loc de rugăciune, ci și un motor pentru justiția socială, alături de cei marginalizați și persecutați. Această viziune s-a reflectat clar în pontificatul Papei Francisc, care a pledat adesea pentru refugiați, săraci și excluși din societate.
Esther Ballestrino – analiza Bibliei din prisma celor asupriți
O influență neobișnuită și surprinzătoare a fost Esther Ballestrino de Careaga – o chimistă, militantă socialistă și figură feministă proeminentă din Paraguay în anii ’40, forțată să se exileze în Argentina. Acolo, ea l-a întâlnit pe adolescentul Jorge Bergoglio, angajându-l într-un laborator.
Ballestrino i-a deschis viitorului papă o nouă perspectivă asupra Scripturii – lectura Bibliei din unghiul celor exploatați și privați de drepturi. În cercuri restrânse și clandestine, ea analiza pasaje despre eliberare, precum Exodul sau cărțile profetice, creând o punte între spiritualitate și activism.
Bergoglio a ascuns pentru o vreme cărțile marxiste ale acesteia în timpul dictaturii militare – un act de
