**Spațiile pentru activități recreative în aer liber sunt esențiale pentru sănătatea publică, nu un extra, afirmă cercetătorii**
Un studiu recent condus de cercetători de la Universitatea de Stat din Oregon (OSU), din SUA, susține că spațiile pentru activități recreative în aer liber ar trebui considerate infrastructură crucială pentru sănătatea publică, nu ca facilități opționale.
Publicată în revista *PLOS One*, cercetarea este parte a proiectului Play2Cope al laboratorului HEAL (Health, Environment, and Leisure) de la OSU, care a investigat comportamentul și bunăstarea adulților americani în perioada pandemiei de COVID-19. Datele au fost obținute la începutul anului 2021, în timpul celui de-al doilea val al pandemiei, printr-un sondaj online reprezentativ conform vârstei, sexului și rasei.
„Activitățile recreative în aer liber au acționat ca un adevărat medicament comportamental în timpul crizei”, afirmă Xiangyou (Sharon) Shen, directoarea laboratorului și co-autoare a studiului.
### Ce a evidențiat studiul despre activitățile în aer liber?
Reducerea activităților în aer liber a fost strâns legată de un nivel crescut de stres și simptome depresive. Participarea regulată la activități recreaționale în aer liber s-a corelat cu o bunăstare psihică îmbunătățită. Aceste efecte au persistat chiar și după ce cercetătorii au considerat alți factori de risc și protecție specifici pandemiei, conform Medical Xpress.
Dintre respondenți, 68% au optat pentru activități apropiate de domiciliu, cum ar fi mersul pe jos și grădinăritul. Doar 32% au participat la sporturi tradiționale în aer liber sau activități în natură. Mersul pe jos a constituit 57% din totalul activităților recreative raportate.
„Este o adaptare remarcabilă, care evidențiază cât de importante au devenit spațiile verzi din cartiere, precum aleile, parcurile mici sau chiar străzile cu copaci”, afirmă Shen.
Ea subliniază de asemenea importanța conceptului „3-30-300”: 3 copaci vizibili din fiecare locuință, 30% acoperire vegetală în cartier și maxim 300 de metri până la cel mai apropiat spațiu verde.
### Inechități și acces inegal
Studiul a evidențiat o scădere generală a activităților recreative în aer liber în timpul pandemiei, mai accentuată în rândul minorităților rasiale și persoanelor cu dificultăți financiare. Aceasta ar fi contribuit la impactul disproporționat al pandemiei asupra sănătății mintale a comunităților de culoare.
„Există dovezi clare că inechitatea structurală afectează abilitatea indivizilor de a accesa recreerea în aer liber ca o modalitate de a menține sănătatea”, avertizează Shen.
Ce pot face autoritățile? Să mențină deschise spațiile verzi în timpul crizelor sanitare, aplicând măsuri de siguranță adecvate. Să promoveze adaptarea comportamentelor recreative, de exemplu, prin informarea despre opțiunile de recreere disponibile sau prin politici flexibile privind utilizarea spațiilor publice. Să prioritizeze investițiile în spații verzi accesibile, în special în regiunile defavorizate sau „sărace în parcuri”.
„În perioadele de criză, atunci când serviciile tradiționale de sănătate mintală sunt copleșite, recreerea în aer liber reprezintă un buffer esențial împotriva suferinței psihologice. Nu este un avantaj, ci o necesitate”, concluzionează Shen.
Studiul OSU transmite un mesaj clar: accesul la natură și spații verzi trebuie abordat cu aceeași seriozitate ca spitalele sau farmaciile. Este timpul ca politicile publice să reflecte această realitate și să transforme recreerea în aer liber într-un fundament oficial al sănătății populației.
