Pe măsură ce globalizarea continuă să avanseze, riscurile asociate cu răspândirea bolilor infecțioase cresc semnificativ – nu doar cele provocate de viruși și bacterii, ci și cele generate de ciuperci patogene periculoase. Cea mai recenta și îngrijorătoare avertizare provine de la cercetătorii de la Universitatea Manchester, care semnalează proliferarea unei ciuperci extrem de periculoase: Aspergillus. Conform unui studiu citat de CNN, această ciupercă ar putea deveni o amenințare din ce în ce mai serioasă pentru sănătatea publică la nivel mondial, în contextul accelerării schimbărilor climatice.
Aspergillus: O ciupercă periculoasă în ascensiune
Aspergillus este un gen comun de fungi, întâlnit în mod natural în medii precum solul, compostul și chiar în aerul pe care îl respirăm zilnic. Totuși, pentru persoanele cu un sistem imunitar compromis, această ciupercă poate fi fatală.
Infecția provocată de aceasta, cunoscută sub denumirea de aspergiloză, reprezintă o afecțiune severă, afectând în principal plămânii. Aspergiloza poate varia de la forme ușoare, alergice, până la forme invazive, care distrug treptat țesuturile pulmonare și pot conduce la deces.
Se estimează că Aspergillus este responsabilă pentru aproximativ 2,5 milioane de decese anual, iar cercetătorii consideră că cifra reală ar putea fi chiar mai mare, din cauza raportărilor incomplete sau eronate din diverse regiuni ale lumii.
În cadrul studiului său, cercetătorii de la Universitatea Manchester au aplicat simulări computerizate complexe care indică faptul că, până în anul 2100, ciuperca Aspergillus și, în special, speciile sale mai periculoase – Aspergillus flavus și Aspergillus fumigatus – își vor extinde arealul geografic către zonele nordice ale globului. Regiuni precum Europa, America de Nord, China și Rusia vor deveni zone favorabile dezvoltării fungilor patogeni, ca rezultat al creșterii temperaturilor medii și al schimbărilor climatice accentuate.
Infecții dificile de tratat și din ce în ce mai rezistente la medicamente
Oamenii inhală frecvent spori de Aspergillus fără a prezenta efecte negative, datorită faptului că sistemul imunitar elimină rapid intrușii. Cu toate acestea, în cazul pacienților cu afecțiuni precum astmul, BPOC sau fibroza chistică, sau al celor cu imunitatea slăbită (precum persoanele cu cancer, HIV sau care au suferit intervenții chirurgicale), acești spori pot conduce la infecții invazive greu de controlat.
Rata mortalității pentru aspergiloza invazivă este semnificativ ridicată – între 20% și 40% – din cauza dificultăților în diagnosticare și a eficienței scăzute a terapiilor curente.
Simptomele, cum ar fi febra, tusea persistentă și dificultățile respiratorii, pot fi ușor confundate cu cele ale altor boli, ceea ce duce adesea la întârzieri în diagnosticare. În plus, în prezent există doar patru clase de antifungice larg disponibile, iar multe tulpini ale ciupercii au dezvoltat rezistență la aceste tratamente. Aspergillus flavus, spre exemplu, a devenit deja rezistentă la mai multe medicamente și, conform studiului, ar putea să își extindă aria cu 16% în decadelor următoare. În cazul ciupercii Aspergillus fumigatus, extinderea ar putea fi de până la 77,5%, amenințând aproximativ 9 milioane de persoane doar în Europa până în 2100.
Schimbările climatice: factorul determinant al adaptării fungilor la oameni
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este felul în care schimbările climatice facilitează adaptabilitatea crescută a ciupercilor la mediul uman. Temperaturile corporale ridicate, aproape de 37°C, sunt în general nefavorabile dezvoltării majorității fungilor. Totuși, cu creșterea temperaturilor atmosferice, ciupercile dezvoltă o toleranță mai mare la căldură, ceea ce le
