Sigur! Iată un articol informativ pe baza cerințelor:
—
# Scene surprinzătoare din adâncurile oceanului: doi paraziți absorb sângele unei creaturi ciudate
Imagini neobișnuite și captivante surprinse de cercetătorii de la Schmidt Ocean Institute dezvăluie o scenă rară din adâncurile oceanului: doi paraziți atașați de capul unei creaturi neobișnuite, un pește din genul Macrourus. Videoclipul postat pe Facebook ilustrează cum copepodele, mici crustacee parazite, se hrănesc cu sângele și fluidele gazdei, într-un tablou surprinzător de brutal, dar caracteristic mediului profund.
## Cine sunt „torționarii” și „victima”?
Personajele principale ale acestei interacțiuni biologice sunt copepodele parazite din specia Lophoura szidati și un pește de adâncime din genul Macrourus — o creatură ce se remarcă printr-un cap mare și o coadă lungă și subțire. Peștii Macrourus locuiesc în ape reci ale oceanelor Atlantic de Nord și Sud, precum și în Oceanul Austral, la adâncimi cuprinse între 400 și 3.185 de metri.
Filmarea a fost realizată la o adâncime de aproape 490 de metri, în apropierea Insulelor Sandwich de Sud, un grup vulcanic izolat din Atlanticul de Sud.
## Cum atacă copepodele parazite?
Conform biologului evoluționist James Bernot de la Smithsonian National Museum of Natural History, copepodele utilizează părți bucale extrem de ascuțite pentru a pătrunde mușchii peștelui și a se hrăni direct din fluidele și sângele victimei. Copepodele sunt mezoparaziți — o parte a corpului lor (capul) este adânc înfiptă în gazdă, în timp ce restul corpului, incluzând sacii cu ouă, rămân în afară.
În imaginile surprinse, fiecare copepodă are doi saci lungi plini cu ouă, creând impresia că peștele are două cozi suplimentare.
## Sacrificiul maternității: cum își protejează copepodele ouăle
Deși sunt parazite, aceste creaturi manifestă un comportament matern remarcabil. Femelele își poartă ouăle în sacii atașați de corp până la eclozare, un proces prin care se eliberează larve ce înoată liber și trec prin mai multe stadii larvare înainte de a-și găsi propria gazdă.
„Copepodele sunt mame surprinzător de grijulii pentru niște nevertebrate”, subliniază Bernot.
Larvele mici pătrund pielea unui pește nou, unde inițiază o metamorfoză complexă: își dezvoltă structuri specializate de fixare și continuă să crească până ating stadiul de adult.
## Un ciclu de viață enigmatic și prezență continuă
Despre durata de viață și detalii precise ale ciclului biologic al parazitului Lophoura szidati se cunosc încă foarte puține. Bernot sugerează că aceste parazite rămân atașate gazdei luni întregi, evoluând în această perioadă din larve microscopice în adulți complet formați.
Mai mult, chiar și după moartea parazitului, fragmente ale părții anterioare înfipte în gazdă pot persista în țesuturile peștelui ani întregi, o amprentă macabră a invaziei suferite.
## Ce înseamnă această descoperire?
Această interacțiune fascinantă și brutală între specia gazdă și parazit ilustrează adaptările extreme ale vieții din adâncurile oceanului, unde resursele sunt limitate, iar strategiile de supraviețuire sunt adesea radicale.
Schmidt Ocean Institute continuă să scoată în evidență biodiversitatea uimitoare din regiunile puțin explorate ale oceanelor, sprijinind oamenii de știință în descoperirea detaliilor despre relațiile ecologice neștiute până acum.
