Oamenii de știință de la CERN au realizat ceea ce alchimiștii au visat odată: au transformat plumbul în aur — în mod accidental.
Un fenomen cu adevărat uimitor a avut loc în centrul unuia dintre cele mai sofisticate laboratoare științifice din lume. Cercetătorii de la Large Hadron Collider (LHC), cel mai mare accelerator de particule global, aflat în cadrul Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN), au reușit accidental să convertească plumbul în aur, îndeplinind astfel visul centenar al alchimiștilor medievali: transmutarea metalelor obișnuite în metale prețioase.
Deși această descoperire nu are efecte economice imediate, ea validează posibilitatea științifică a alchimiei într-o formă contemporană, la nivel atomic.
Transmutare atomică în cadrul experimentului ALICE
Fenomenul a fost observat în cadrul proiectului ALICE (A Large Ion Collider Experiment), dedicat cercetării materiei în condiții extreme existente în primele momente ale Universului, după Big Bang.
În acest experiment, cercetătorii loveau nuclee de plumb la viteze apropiate de cea a luminii. Aceste coliziuni produceau temperaturi și energii enorme, permițând o analiză a particulelor elementare și a comportamentului lor în starea de plasmă cuantică, similară condițiilor din Universul timpuriu.
Surpriza a venit când echipa de cercetători a observat că, în anumite condiții speciale, un nucleu de plumb pierde trei protoni în timpul interacțiunilor, transformându-se astfel într-un nucleu de aur. Acest proces este denumit disociere electromagnetică și are loc fără contact direct, ci doar prin apropierea extremă a două nuclee foarte grele.
Aurul — creat, dar instabil și imposibil de colectat
Potrivit unui studiu publicat în revista renomata Physical Review C, între 2015 și 2018, LHC a generat accidental aproximativ 86 de miliarde de nuclee de aur. Cu toate acestea, deși această cifră pare impresionantă, cantitatea totală de aur obținută este extrem de mică. Estimând masa combinată a acestor nuclee, cercetătorii spun că s-a format echivalentul a doar 29 de trilionimi de gram de aur. Această sumă este atât de mică încât nu poate fi detectată sau colectată practic.
De asemenea, instabilitatea acestor nuclee este esențială: ele dispar în doar câteva fracțiuni de microsecundă, dezintegrarea având loc înainte ca structura atomică a aurului să se poată definitiva sau stabiliza într-un mod util.
Alchimia modernă: știință, nu magie
În Evul Mediu, alchimiștii aspirau să transforme metale obișnuite precum plumbul în aur, căutând adesea formula „piatrei filosofale” – un catalizator mitic ce ar fi permis această transmutare. Deși căutările lor nu au avut succes, acestea au stat la baza dezvoltării inițiale a chimiei și a cunoașterii materiei.
În prezent, fizica nucleară și tehnologia de vârf oferă o înțelegere profundă a acestor procese și chiar posibilitatea de a reconfigura structura atomică a elementelor — însă cu costuri și complicații semnificative.
„Transformarea plumbului în aur nu este doar un vis, ci o realitate științifică. Totuși, nu într-o manieră care să ne îmbogățească, ci într-o formă care ne ajută să înțelegem mai bine legile fundamentale ale Universului”, a afirmat Jiangyong Jia, fizician în echipa LHC.
Pot avea aceste descoperiri aplicații practice?
Din punct de vedere economic sau tehnologic, metoda nu este viabilă. Accelerația, coliziunea controlată și plasarea fasciculelor de plumb în LHC, la energii de ordinul teraelectronvolților (TeV), necesită resurse uriașe. Fiecare gram de plumb transformat accidental în aur ar costa miliarde de dolari, luând în considerare echipamentele, energia și timpul de cercetare.
