Celule cerebrale crescute în laborator au învățat să joace un joc video din anii ’70

Cercetătorii au realizat celulele cerebrale crescute în laborator care au învățat să joace un joc video asemănător cu tenisul, din anii 1970, numit Pong.

Oamenii de știință spun că „mini-creierul” lor poate percepe și răspunde la mediul în care se află.

Scriind în jurnalul Neuron, dr. Brett Kagan, de la compania Cortical Labs, susține că a creat primul creier „conștient” crescut în laborator într-un vas.

Alți experți descriu munca drept „incitantă”, dar cred că a spune despre celulele cerebrale crescute în laborator că sunt conștiente este exagerat.

„Nu am putut găsi un termen mai bun pentru a le descrie. Creierul este capabil să preia informații dintr-o sursă externă, să le proceseze și apoi să răspundă la ele în timp real”, spune dr. Kagan.

Celulele cerebrale crescute în laborator pot juca jocuri

Mini-creieri au fost produși pentru prima dată în 2013, pentru a studia microcefalia, o tulburare genetică în care creierul este prea mic, și de atunci au fost folosiți pentru cercetarea dezvoltării creierului.

Dar aceasta este prima dată când au fost conectați și au interacționat cu un mediu extern, în acest caz un joc video.

Echipa de cercetare a crescut celule cerebrale umane din celule stem și unele din embrioni de șoarece până la un număr de 800.000. Cercetătorii au conectat acest mini-creier la jocul video prin intermediul unor electrozi care indicau de ce parte se afla mingea și cât de departe de paletă.

Ca răspuns, celulele au produs activitate electrică proprie. Au folosit mai puțină energie pe măsură ce jocul a continuat. Dar când mingea a trecut de paletă și jocul a reînceput cu mingea într-un punct aleatoriu, celulele au folosit mai multă energie pentru recalibrarea la o nouă situație imprevizibilă.

Mini-creierul a învățat să se joace în cinci minute. A ratat adesea mingea, dar rata de succes a fost mult peste ceea ce ar putea fi considerat „întâmplare”.

Deși, fără conștiință, nu știe că joacă Pong așa cum ar ști un jucător uman, subliniază cercetătorii.

Utilizări ale mini-creierului

Dr. Kagan speră că tehnologia ar putea fi folosită în cele din urmă pentru a testa tratamente pentru boli neurodegenerative precum Alzheimer, scrie BBC.

„Când oamenii studiază țesuturile dintr-un vas, ei se uită dacă există activitate sau nu există activitate. Dar scopul celulelor creierului este de a procesa informații în timp real. Folosind adevărata lor funcție, deblocăm atât de multe domenii de cercetare care pot fi explorate într-un mod cuprinzător”, spune el.

În continuare, Dr. Kagan plănuiește să testeze impactul pe care îl are alcoolul asupra capacității mini-creierului de a juca Pong.

Dacă celulele cerebrale crescute în laborator vor reacționa într-un mod similar cu creierul uman, acest lucru ar sublinia cât de eficient ar putea fi sistemul ca substitut experimental.

Este acest sistem problematic din punct de vedere etic?

Cu toate acestea, descrierea drept „conștient” făcută de Dr. Kagan sistemului său diferă de definițiile de dicționar, care spun că înseamnă a avea sentimente și senzații.

Dr. Dean Burnett, asociat onorific de cercetare la Cardiff Psychology School, din Țara Galilor, preferă termenul „sistem gânditor”.

„Există informații care sunt transmise și utilizate în mod clar, provocând schimbări, astfel încât stimulul pe care îl primesc este ‘gândit’ la un nivel de bază”, spune el.

Este posibil ca mini-creierii să devină mai complecși pe măsură ce cercetarea progresează, dar echipa Dr. Kagan lucrează cu bioeticieni pentru a se asigura că nu creează accidental un creier conștient, cu toate probleme etice pe care le-ar aduce acest lucru.

Celulele cerebrale crescute în laborator sunt adaptabile și flexibile

„Trebuie să vedem această nouă tehnologie dintr-o perspectivă similară cu industria computerelor în curs de dezvoltare, când primii tranzistori erau prototipuri departe de perfecțiune, nu foarte fiabili; dar după ani de cercetare dedicată, au dus la uriașe minuni tehnologice în întreaga lume”, spune el.

Cercetătorii din inteligența artificială (AI) au produs deja dispozitive care pot învinge marii maeștri la șah.

Dar profesorul Karl Friston, de la University College London, care lucrează cu Dr. Kagan, spune că „mini-creierul a învățat de unul singur și, prin urmare, este mai adaptabil și mai flexibil”.

Vă recomandăm să citiți și:

Vârsta sau genetica: Ce influențează, de fapt, modul în care îmbătrânim?

Oamenii de știință au descoperit de ce ne vin cele mai bune idei la duș

De ce oamenii nu se pot gâdila singuri? Iată o posibilă explicație!

Detectarea bolii Alzheimer, acum mai simplă cu un nou test de sânge



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.