Un nou proiect interdisciplinar dezvăluie misterele cărămizilor romane din Trier
Un proiect de cercetare ambițios, susținut printr-un grant de 340.000 de euro de către Fundația Germană pentru Cercetare (Deutsche Forschungsgemeinschaft – DFG), își propune să aducă la lumină unul dintre cele mai puțin cercetate aspecte ale istoriei romane din Germania: cărămizile romane din vechiul oraș Trier. Această inițiativă promite să furnizeze date esențiale cu privire la tehnicile de construcție, rețelele economice și organizarea urbană din Antichitatea târzie.
Trier – capitala romană a Germaniei
Trier, cunoscut sub numele de Augusta Treverorum în perioada romană, este recunoscut ca cea mai veche așezare urbană din Germania și un centru administrativ și militar semnificativ al Imperiului Roman, situat la nord de Alpi. Între secolele I și V d.Hr., Trier a fost nu doar o capitală regională, ci și o reședință imperială importantă, în timpul domniei dinastiilor Constantiniene și Valentiniene. Această perioadă a fost marcată de o dezvoltare arhitecturală și urbanistică considerabilă, care se reflectă și în monumentele incluse în patrimoniul mondial UNESCO — precum Porta Nigra, Catedrala Sf. Petru, Biserica Maicii Domnului și amfiteatrul roman.
Cărămizile romane – un domeniu neexplorat
Deși ruinele monumentale din Trier sunt bine cunoscute și atrag mii de turiști, cercetarea cărămizilor folosite la construcția acestora a fost rar aprofundată. Această situație este pe cale de a se modifica odată cu demararea acestui proiect interdisciplinar care reunește specialiști de la Muzeul Regional Rin (Rheinisches Landesmuseum Trier), Universitatea Goethe din Frankfurt și Centrul Leibniz pentru Arheologie (LEIZA).
Elementele centrale ale acestei inițiative științifice sunt cele aproximativ 4.000 de cărămizi romane ștampilate, colectate la începutul secolului XX și care au rămas aproape necercetate până acum. Aceste fragmente, adesea inscripționate cu numele atelierelor sau cu simboluri oficiale, oferă un potențial imens pentru a înțelege mecanismele de producție și distribuție ale orașului roman.
O abordare arheometrică inovatoare
Pentru prima dată, cercetătorii vor aplica metode arheometrice — analizând compoziția chimică a argilei utilizate în fabricarea cărămizilor — cu scopul de a identifica sursele materiilor prime și atelierele de producție posibile. Astfel, vor putea urmări parcursul materialelor de la extracție până la utilizarea lor efectivă în construcțiile orașului.
„Aceste date ne vor permite să cartografiem rețeaua de producție și distribuție din Trierul antic,” subliniază Dr. Thomas Schmidts, lector la Universitatea Goethe din Frankfurt și conservator la LEIZA. „Distribuția spatială a cărămizilor ștampilate este esențială pentru a înțelege organizarea economică și socială a orașului în Antichitatea târzie.”
Implicații asupra urbanismului antic
Proiectul își propune, de asemenea, un obiectiv mai amplu: reconstituirea procesului de urbanism și planificare a construcțiilor într-un oraș roman de dimensiunea Trierului. După secolul I d.Hr., cărămida arsă a devenit materialul de bază pentru construcțiile romane, înlocuind treptat piatra datorită avantajelor structurale și logistice. Utilizarea sa extinsă indică o infrastructură complexă, cuprinzând cariere, ateliere de ardere, transport și forță de muncă specializată.
Echipa de cercetători speră să descopere indicii ale acestei structuri organizaționale, identificând căile de transport, lanțurile de aprovizionare și posibilele centre de putere care au coordonat activitatea constructivă.
Importanța ștampilelor pe cărămizi
Ștampilele aplicate
