Într-un univers canin populat de rase recunoscute și standardizate la nivel internațional, câinele Xigou iese în evidență printr-o prezență captivantă și o tradiție milenară. Adesea numit „Saluki-ul Chinei”, Xigou reprezintă o rasă rară de ogar, care combină eleganța, fidelitatea și un istoric imperial, fiind, în același timp, o adevărată comoară culturală aproape uitată în afara limitelor chinezești.
Rădăcini vechi în Dinastia Tang
Xigou, denumit și Shanxi Xigou — după provincia sa de origine — are o istorie atestată ce se întinde până în secolul al VII-lea, în epoca dinastiei Tang. Combinarea armonioasă a abilităților de vânătoare cu calitățile de paznic a transformat acest ogar într-un companion de încredere pentru nobili și fermieri din nordul Chinei. Termenul local „câine subțire” subliniază agilitatea și structura sa elegantă, caracteristici ideale pentru vânătoarea iepurilor și altor animale mici sălbatice.
În plus față de rolul său de vânător, Xigou era de asemenea apreciat pentru rolul său de paznic al locuinței. Chiar dacă avea un aspect delicat, poseda un instinct protector puternic, fiind capabil să avertizeze și să apere familia sa. Această dualitate îl făcea indispensabil în gospodăriile rurale.
Un profil distinct: „cap de oaie romană”
Un aspect remarcabil al acestei rase este că nu a fost niciodată crescută conform unor standarde estetice riguroase, așa cum se practică în prezent pentru multe rase populare. Aceasta a condus la o diversitate interesantă în fizionomia Xigou, deși majoritatea exemplarelor au o caracteristică comună: un profil facial inconfundabil, menționat în literatura de specialitate ca „cap de oaie romană”.
Această trăsătură, cunoscută și ca „profil de banană” din cauza ușoarei curburii a botului, conferă Xigou-ului o noblețe aparte, amintind de reprezentările artistice ale câinilor regal din vechea Chină. Deosebit de elegant în mișcare, cu un mers fluid și grațios, Xigou este un ogar proiectat pentru anduranță și viteză, dar și pentru frumusețe vizuală.
Rară și discretă în afara Chinei
Spre deosebire de alte rase asiatice care au reușit să se integreze în circuitul internațional, Xigou rămâne relativ necunoscut în afara granițelor chinezești. Absența recunoașterii oficiale din partea federațiilor chinologice internaționale și lipseau programelor de selecție moderne contribuie la faptul că această rasă este mai mult protejată de pasionați și colecționari de ogari orientali.
Unul dintre cei mai promovați susținători ai rasei în afara Chinei este britanicul Sir Terence Clark, diplomat și fotograf dedicat ogarilor. Într-o expediție din 2010 în provincia Shaanxi, Clark a reușit să fotografieze exemplare pure de Xigou, imaginile fiind ulterior publicate într-un volum important pentru studierea ogarilor: „The Salukis in my Life: here, there and everywhere from the Arab world to China”.
Identitate distinctă, departe de Saluki
Deși este adesea comparat cu ruda sa din Orientul Mijlociu – Saluki – Xigou și-a construit de-a lungul timpului o identitate aparte. Adaptat la geografia, clima și stilul de viață din Asia Centrală și China, acesta prezintă diferențe subtile, dar evidente în dimensiune, culoare a blănii, comportament și chiar rezistență fizică.
Fără marketingul pe care îl beneficiază alte rase exotice, Xigou este apreciat în cercuri restrânse, acolo unde cunoașterea profundă a istoriei canine este la ordinea zilei. Este o rasă care deocamdată scapă din sfera comercială, rămânând un simbol al unui trecut aristocratic și al unei legături strânse cu cultura sa originară.
