Ce trebuie sa faci pentru a invata sa citesti mintile altora?

“Cincizeci de umbre ale lui Grey” s-ar putea sa fie o lectura placuta, dar asta nu insemna ca ea ne va si ajuta sa intelegem ce gandesc altii, asa cum o poate face lecturarea unei carti precum “Razboi si Pace”, de exemplu. Aceasta este concluzia unui nou studiu care a subliniat ca prin comparatie cu opere de fictiune populare astazi, cele mai mari realizari ale literaturii ne imbunatatesc capacitatea de a intelege gandurile, emotiile si motivatiile celor din jurul nostru.citeste-mi-mintea

David Kidd,autorul studiului, este expert in studierea teoriilor care impart fictiunea in doua categorii. Atunci cand citim un bestseller palpitant, dar predictibil, “este ca si cum textul ne ia si ne poarta intr-o plimbare cu un roller-coaster unde toata lumea experimenteaza acelasi lucru”, a explicat Kidd. Literatura, pe de alta parte, ii atribuie citorului mult mai multa responsabilitate. Lumile sale imaginare sunt pline de personaje care au motivatii neexplicate si care creaza confuzii. Aici nu exista constructii sigure referitoare la ceea ce ar trebui sa simtim sau in cine ar trebui sa ne incredem.

Kidd si consultantul sau, Emanuele Castano specialist in psihologie sociala, au presupus ca aceste abilitati pe care noi le folosim pentru a naviga lumile fictive ne sunt de ajutor si in viata reala. Mai exact, cei doi au presupus ca acest lucru contribuie la imbunatatirea asa-numitei teorii a mintii. Teoria mintii este abilitatea de a intui starea mentala a altuia, de a cunoaste, de exemplu, ca atunci cand cineva ridica mana in fata noastra vrea sa batem palma si nu sa ne loveasca. Astfel, aceasta teorie este apropiata de empatie, capacitatea de a recunoaste si de a impartasi sentimentele altora. Un numar din ce in ce mai mare de dovezi sustin relatia dintre lecturarea fictiunii si teoria mintii. Insa multe dintre aceste dovezi sunt bazate pe corelatii: indivizii care se declara cititori inraiti ai cartilor de fictiune se descurca mai bine la testele ce masoara empatia, de exemplu.

Pentru a masura efectele cognitive imediate pe care le au doua tipuri de fictiune, Castano si Kidd au creat cinci experimente. In fiecare dintre experimente, ei i-au rugat pe subiecti sa citeasca 10-15 pagini fie din opere de fictiune populare astazi, fie din cele mai mari realizari ale literaturii. Acestea din urma includeau povestiri de Anton Chekhov si Don DeLillo, dar si povestiri din The PEN/O. Henry Prize (o colectie anuala care cuprinde 20 de povestiri) sau National Book Award. Paginile extrase din opere de fictiune populare proveneau din carti care s-au aflat in topurile Amazon.com, precum cele scrise de Danielle Steel, Gillian Flynn sau Robert Heinlein.

Cand participantii au terminat de citit, ei au fost supusi unor teste create pentru a le masura teoria mintii. In unul dintre teste, intitulat Diagnostic Analysis of Nonverbal Accuracy 2–Adult Faces (DANVA2-AF), subiectii au fost rugati sa urmareasca pentru 2 secunde fetele mai multor indivizi si sa declare daca acestia pareau fericiti, speriati, nervosi sau suparati. Intr-un test mai nuantat, Reading the Mind in the Eyes Test (RMET), participantii au vazut doar parti din fetele inidivizilor pentru ca apoi sa fie rugati sa aleaga emotii mai complexe precum “contemplativ” sau “sceptic”.

In medie, ambele grupuri s-au descurcat mai bine la teste, comparativ cu grupurile de control care erau formate din indivizi care fie nu citisera, fie citisera alt gen de extrase.

Totusi, s-a observat o diferenta importanta si intre primele doua grupuri. Mai exact, cei din grupul care a lecturat mari realizari ale literaturii au obtinut un scor mult mai mare, comparativ cu cei care au citit opere fantastice populare astazi.

Psihologul Raymond Mar, de la universitatea York, din Toronto, noteaza ca pana si cele mai mici efecte alte literaturii sunt importante, avand in vedere ca ele au consecinte in lumea reala, reducand probabilitatea neintelegerilor sociale.

Sursa: Science Mag



Postari asemanatoare :

468 ad

One comment

  1. Psihologii = sarlatanii = astrologii = vrajitorii…Asta e parerea mea..bineneteles, nu toti psihologii, cei din trecut aveau alte metode de abordare, de analiza si erau mai realiste..astia din zilele noatsre sunt de pe alta lume, bine, la cum se trece astazi prin facultate, nu mi e de mirare..Voi managerilor, care apelati la ei pentru interviurile de angajare, nu va puneti o intrebare pertinenta : De ce prin aceste selectii riguroase nu se angajazeaza cei mai eficienti, si aveti nevoie in permanenta sa i schimbati, sa va gasiti oameni competenti?…Sa va spun, Nil sub sole novum…pentru ca “smecherii” stiu cum sa jongleze cu mintea psihologului si cu aparatele..vezi cazul Cioaca..a surclasat pana si detectorul de minciuni..de ce credeti ca aceast test nu se aproba in justitie? Pentru ca e incert, depinde de emotii, poti tu sa spui adevarul pana in panzele albe, daca esti emotiv iesi ca cel nemernic mincinos…am multe de spus , dar nu e locul…e trist ca oamenii inteligenti isi pun sperantele in aceste studii de psihologie care sunt din pacate ambigue, pline de echivocuri si au la baza superstitii…Am vazut oameni trimisi nevinovati in puscarie doar pe baza profilului conturat de criminalistul pshiolog..trist, cine ii plateste anii irositi in inchisoare, cine?

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.