Când temperaturile sunt extrem de ridicate, termometrul pare să ne înșele. Afară, organismul nostru simte cum fierbe, hainele se lipesc de piele, iar aerul devine greu de respirat. Cu toate acestea, prognoza indică „doar” 35°C. De unde provine această discrepanță? Răspunsul se găsește într-un concept mai puțin cunoscut, dar crucial în sezonul călduros: temperatura resimțită.
Acest indicator, diferit de temperatura „reală”, ia în considerare nu doar căldura, ci și alți factori care influențează percepția disconfortului termic. În condiții de caniculă, cel mai semnificativ este nivelul de umiditate din aer.
Ce reprezintă temperatura resimțită și cum se calculează
Termenul „temperatură resimțită” nu constituie o simplă percepție subiectivă. Este un indice științific care îmbină temperatura înregistrată oficial cu umiditatea aerului (vara) sau cu viteza vântului (iarna), pentru a reflecta efectul real asupra corpului uman, conform celor de la Lemonde.
Pe timpul verii, umiditatea crescută reduce eficiența transpirației – principalul nostru mecanism de răcorire. Prin urmare, corpul nu se răcește la fel de eficient, iar senzația de căldură devine mult mai acută. Dacă la 35°C umiditatea este de 30%, percepția noastră va fi de aproximativ 40°C. Dar dacă umiditatea ajunge la 60%, organismul nostru poate simți temperaturi de peste 48–50°C, conform calculelor bazate pe indicele „humidex” utilizat frecvent în meteorologia europeană.
Aceeași logică este valabilă și pe timpul iernii, când vântul puternic „fură” căldura de la suprafața pielii, iar temperatura resimțită poate fi cu 5–10 grade mai scăzută decât cea reală.
De ce nu sunt incluse valorile resimțite în prognoze oficiale
Multe persoane se întreabă de ce, dacă observăm o diferență atât de semnificativă, meteorologii nu indică direct temperatura resimțită. Motivul este legat de rigorile științifice: temperatura aerului este un parametru obiectiv, măsurat în condiții standardizate. În contrast, temperatura resimțită este variabilă – depinde de locul în care te afli, dacă ești în umbră sau sub soare, dacă bate vântul sau cât de umed este aerul.
Experții de la Météo-France, citați de Le Monde, afirmă că indicele humidex poate oferi o estimare utilă în cazurile de caniculă, dar acest lucru este prea incert pentru a fi utilizat oficial în toate prognozele. Totuși, este esențial ca publicul să fie conștient de acest concept, deoarece disconfortul termic real poate fi mult mai sever decât indică cifra de pe termometru.
Un risc serios pentru sănătate
Temperaturile resimțite ridicate pot avea efecte grave asupra sănătății: epuizare termică, insolație, agravarea condițiilor cardiace și, în cazuri extreme, chiar deces. Prin urmare, în perioadele de caniculă, autoritățile recomandă populației să evite expunerea prelungită la soare, să se hidrateze corespunzător și să rămână în locuri răcoroase, chiar dacă nu pare „oficial” atât de cald.
Astfel, temperatura resimțită este poate mai relevantă decât cea comunicată la știri. Este cea pe care organismul nostru o „interpretează” și reacționează în funcție de ea – iar această diferență poate face distincția între confort și pericol.
