Pentru multe generații, noțiunea de „a fi cool” sau „mișto” a fost mai mult o senzație instinctuală decât un concept clar formulat. Însă cercetătorii de la Asociația Americană de Psihologie au încercat să descifreze acest mister și au publicat recent un studiu care stabilește, pentru prima dată, o listă de trăsături ce definesc ceea ce înseamnă să fii perceput ca „mișto” în peste 12 țări, inclusiv SUA, Australia și Africa de Sud.
Potrivit studiului, o persoană „cool” este văzută ca fiind extrovertită, hedonistă, puternică, aventuroasă, deschisă și autonomă, scriu cei de la The Guardian. Cu alte cuvinte, cineva care trăiește pentru plăcere, are încredere în sine, îndrăznește să rupă tiparele și nu are nevoie de aprobarea altora. Totuși, cei implicați în domeniile creative sau culturale susțin că „a fi mișto” rămâne, în esență, un mister imposibil de încapsulat într-o formulă fixă.
„Mișto” nu se explică, se simte
Chris Black, consultant de brand și co-prezentator al podcastului How Long Gone, afirmă că trăsăturile menționate în studiu sunt „relativ corecte”, dar că adevărata esență a cool-ului este acel je ne sais quoi – ceva ce nu poate fi redat în cuvinte. „Este o stare care nu se definește, ci se experimentează. Nu cred că cineva se poate numi cu adevărat cool fără a-și pierde exact acea aură.”
Scriitoarea și critica culturală Philippa Snow compară ideea de a fi „cool” cu carisma – un fenomen recunoscut, dar greu de explicat. Ea aduce în discuție celebra vorbă despre pornografia greu de definită: „Știi când o vezi”. Și anume, această intuiție pare a fi cheia – nu există o formulă precisă, ci mai degrabă o reacție instinctuală la o combinație de atitudine, nonșalanță și autenticitate.
Istoria „cool-ului” și contradicțiile sale moderne
Conceptul de „cool” a fost introdus în cultura jazz a anilor ’40, când saxofonistul afro-american Lester Young a sfidat normele rasiale refuzând să zâmbească pe scenă și purtând ochelari de soare chiar și în interior. El a fost primul care a folosit expresia „that’s cool”, care ulterior a devenit parte din limbajul popular ca simbol al rebeliunii și independenței.
Astăzi, noțiunea de „cool” a evoluat adesea într-o estetică de brand, un algoritm de social media sau o strategie de marketing. Profesorul Joel Dinerstein, care predă un curs despre istoria „cool-ului” la Tulane University, susține că adevăratul cool înseamnă autonomie și rebeliune – nu doar stil, ci și o atitudine anti-conformistă. În schimb, rețelele sociale au transformat acest concept într-un produs vizual ușor de consumat, dar efemer.
Când un obiect devine excesiv de popular, își pierde instantaneu aura de exclusivitate: vezi fenomenul Labubus sau
