Ce găsești pe etichete când te duci să cumperi de la Lidl, Kaufland și alții: informațiile de pe ambalajele produselor alimentare, substanțele de evitat

Din punct de vedere legal, producătorii de alimente sunt obligați prin lege să includă o serie de informații utile pentru consumatori. În acest fel, când mergi la cumpărături la Lidl, Kaufland sau orice alt supermarket, poți lua o decizie avizată, poți face comparații în ceea ce privește conținutul nutrițional, ingredientele. Nu în ultimul rând, poți înțelege mai bine ce impact are un aliment sau o băutură asupra dietei, pentru că numărul de calorii, porția de servire sau aditivii alimentari utilizați.

Cristina Cornoiu este medic specialist de medicină de familie de la Cabinetul de Planificare Familială din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu – Jiu. Din această poziție, a explicat de ce sunt utile aceste informații pe etichetele produselor alimentare comercializate în România.

„Aceste etichete au fost introduse obligatoriu de foarte mult timp în țări precum Statele Unite ale Americii și Canada, FDA (The United States Food and Drug Administration) estimând în 1993 că introducerea obligatorie a acestora ar duce la prevenirea a aproximativ 40.000 de decese de cauză cardiovasculară sau datorate cancerului în următorii 20 de ani, precum și reducerea cheltuielilor pentru sănătate cu 4 până la 22 bilioane de dolari. Luând în considerare aceste aspecte, este importantă compararea diferențelor de comportament alimentar datorate obiceiurilor de a citi etichetele produselor alimentare“, a explicat medicul Cornoiu, conform Adevărul.ro.

Ce produse vin fără etichete cu informații nutriționale în Lidl, Kaufland și nu numai

Pe aproape toate alimentele din comerț trebuie să găsești informații nutriționale, cu excepția celor ”vărsate”, precum fructele, legumele și produsele marine proaspete. Pentru acestea, ar trebui să găsești datele relevante din broșuri, pliante sau afișe aflate în magazine, dar este important de știut că listarea lor nu este obligatoriu, la fel și în cazul produselor proaspete din carne cu un singur ingredient.

„Este cazul cărnii tocate de vită și al bucăților de pui. Totuși, produsele prelucrate, cum este carnea conservată, crenvurștii și gustările congelate care conțin carne trebuie să aibă etichete cu informații nutriționale pe fiecare pachet“, a explicat medicul specialist citat.

Dincolo de particularitățile de fond, cea mai importantă este lista cu ingredientele pe care, în condiții ideale, ar trebui să le eviți în alimentație. Lista redactată de medicul Cristina Cornoiu și citată de Adevărul.ro este următoarea:

  • Grăsimi trans (uleiuri hidrogenate)

Folosite în alimente pentru a îmbunătăți gustul și pentru a prelungi termenul de valabilitate, grăsimile trans sunt periculoase deoarece cresc colesterolul LDL („rău”) în organism, în timp ce reduc colesterolul HDL („bun”). De asemenea, sporesc riscul unor probleme de sănătate precum bolile de inimă, diabetul zaharat etc;

  • Siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză

Acesta este un îndulcitor foarte rafinat care se găsește în majoritatea alimentelor procesate. Acest aditiv plin de calorii este unul dintre principalii contribuabili la epidemia de obezitate. La fel ca și grăsimile trans, crește nivelul colesterolului „rău” și poate cauza diabet zaharat;

  • Îndulcitori artificiali (sucraloza, aspartam și zaharina)

Credem sau nu, zahărul clasic simplu este mult mai bun în comparație cu aceștia. Îndulcitorii artificiali conțin substanțe cunoscute drept neurotoxice și cancerigene, afectând funcționarea creierului. Unele dintre aceste substanțe chimice ne influențează greutatea, prin declanșarea hormonului care impulsionează organismul să stocheze grăsimi;

Acești aditivi alimentari sunt utilizați pentru a conserva, a aroma și a adăuga culoare cărnii procesate, cum ar fi șunca, slănina și hot dog-ii. Aceștia sunt cancerigeni și pot afecta serios funcționarea ficatului și a pancreasului;

  • Glutamatul monosodic

Acest aditiv se găsește adesea în supe, condimente, antreuri și multe alimente consumate în restaurante. Glutamatul monosodic este cunoscut pentru că suprastimulează celulele creierului din hipotalamus. Studiile au demonstrat că acest lucru poate spori senzația de foame, ducând la supraalimentare.

  • Coloranții artificiali

Coloranții artificiali alimentari sunt asociați cu ADHD-ul, afecțiunile cromozomiale și cancerul tiroidian, printre alte boli

  • Hormonii de creștere

Studiile au legat consumul hormonilor de creștere, care sunt administrați vacilor de lapte și altor bovine, cu dezvoltarea pubertății timpurii și a obezității.

  • Antibioticele

Consumarea cărnii din animale crescute în fermă, cărora le-au fost administrate antibiotice, poate face ca aceste medicamente să pătrundă și în corpul uman. Dozele constante de antibiotice pot afecta capacitatea organismului de a descompune carbohidrații, de a absorbi vitaminele și mineralele și de a sintetiza hormonii.

”În prezent, declarația nutrițională este obligatorie prin lege doar pentru produsele ambalate, dar considerăm că ar fi util să se extindă și la meniurile din restaurante și cantine, la preparatele de patiserie neambalate și la anumite produse vrac pentru care nu este obligatorie momentan.”, a concluzionat medicul.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.