Cutremurul de magnitudine 7,7 care a afectat Myanmarul vineri dimineața a readus în focusul internațional vulnerabilitatea considerabilă a regiunii sud-est asiatice la riscurile naturale, în special cele seismice. Acest fenomen seismic, perceput în diverse țări vecine – India, Thailanda, Cambodgia și Vietnam – evidențiază cauze geologice evidente, dar și dificultăți persistente legate de infrastructură nesigură și lipsa reglementărilor pentru construcții în zone cu risc seismic semnificativ.
De ce este Myanmar considerat o zonă cu risc seismic semnificativ?
Răspunsul se află în poziția geologică a națiunii: Myanmar se află la intersecția a două dintre cele mai active plăci tectonice de pe planetă – placa tectonică indiană și cea eurasiatică. Linia de interacțiune dintre aceste plăci, numită falia Sagaing, străbate teritoriul țării de la nord la sud pe o distanță de aproximativ 1.200 km. Această falie activă trece prin orașe cu densitate mare a populației precum Mandalay și Yangon, ceea ce înseamnă că milioane de persoane sunt constant în pericol.
Falia Sagaing funcționează printr-un mecanism numit „strike-slip” (alunecare laterală), similar cu cunoscuta falie San Andreas din California. Acest tip de mișcare tectonică implică deplasarea plăcilor una pe lângă alta în direcții opuse. Tensiunile acumulate pe parcursul acestor perioade de frecare se eliberează brusc, generând cutremure violente cu un potențial distructiv considerabil.
Cum se formează un cutremur?
Cutremurele sunt provocate de mișcările tectonice din interiorul Pământului. Structura terestră este formată din trei straturi principale: un nucleu fierbinte, manta (stratul solid, dar plastic) și crusta exterioară constituind plăci tectonice. Aceste plăci se deplasează lent, însă constant, provocând tensiuni în zonele de intersecție.
Când aceste tensiuni devin insuportabile, energia se eliberează sub formă de unde seismice. În cazul Myanmarului, cutremurul a fost generat la o adâncime superficială – de doar 10 kilometri – ceea ce a determinat ca efectele sale să fie resimțite foarte intens la suprafață.
Cutremurele ce au loc la adâncimi reduse cauzează de obicei cele mai devastatoare distrugeri, deoarece energia ajunge rapid și concentrată la suprafață. În cazurile în care epicentrul se află sub apă și energia se eliberează vertical, se pot produce și tsunamiuri, deși în această situație nu au fost raportate valuri seismice semnificative.
Ce distrugeri a provocat seismul?
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Sagaing, aproape de orașul Mandalay, al doilea ca mărime din Myanmar. Clădiri istorice precum Palatul Regal din Mandalay au suferit avarii, iar podul istoric Ava, crucial pentru transportul rutier și feroviar, s-a prăbușit parțial. De asemenea, distrugeri au fost constatate în capitala Naypyidaw și în centrul economic al țării, Yangon.
Valul de șoc s-a propagat dincolo de granițele Myanmarului: în Bangkok (Thailanda), o clădire în construcție de 33 de etaje s-a prăbușit, provocând moartea a cel puțin opt persoane și rănirea altor câteva zeci. Imaginile dramatice cu persoane prinse sub dărâmături și clădiri devastate au fost difuzate pe scară largă, readucând în discuție necesitatea pregătirii pentru dezastre naturale.
Conform United States Geological Survey (USGS), aproape 800.000 de oameni din Myanmar au fost expuși unei intensități foarte ridicate a undelor seismice. La momentul redactării acestui articol, bilanț
