Procrastinarea: Motivele pentru care Amânăm Lucrurile esențiale și Modalități de a Depăși Acest Obicei
Procrastinarea – obiceiul de a amâna sarcinile esențiale – este adesea văzută doar ca o simplă lipsă de determinare sau o formă de indiferență. Totuși, complexitatea situației este mult mai profundă. În special în rândul adolescenților și tinerilor, acest comportament este strâns legat de emoții precum frica de a nu reuși, nesiguranța și anxietatea, transformându-se astfel într-un real impediment pentru dezvoltarea personală și pentru atingerea succesului academic sau profesional.
Ce înseamnă procrastinarea?
Procrastinarea reprezintă acțiunea de a amâna, într-un mod conștient și nefavorabil, finalizarea unei sarcini, în ciuda cunoașterii consecințelor negative ale amânării. Aceasta poate varia de la întârzierea lucrărilor, proiectelor sau examenelor, până la postponearea unor decizii critice legate de carieră sau relații.
Psihoterapeutul Raluca Gînju subliniază că procrastinarea este un mecanism de apărare prin care mintea evită disconfortul emoțional. Nu este vorba numai de lipsă de organizare, ci este un răspuns psihologic la stres, presiuni, perfecționism și teama de a nu reuși.
Scenariile mentale care ne împiedică
Atunci când ne confruntăm cu o sarcină dificilă, de cele mai multe ori nu ne lipsește competența, ci mai degrabă gândurile negative asociate:
– „Dacă nu o fac perfect, mai bine nu o fac deloc.”
– „Dacă eșuez, îi voi dezamăgi pe toți.”
– „Nu mă simt capabil acum. Mai încolo voi fi mai motivat.”
Aceste gânduri critice sunt frecvente în adolescență, o etapă caracterizată de tranziții, așteptări mari și o identitate nesigură. În acest context, amânarea aduce un confort temporar, dar și o formă subtilă de evitarea responsabilității emoționale.
Cum procrastinarea devine un obicei dăunător
Atunci când procrastinarea devine un comportament repetat, se transformă într-un obicei care influențează tot mai multe aspecte ale vieții: școală, prietenii, relația cu părinții sau planificarea viitorului. Consecințele sunt variate:
– Performanțe academice scăzute
– Pierderea motivației
– Diminua încrederea în sine
– Creșterea anxietății și, uneori, debutul depresiei
Conform specialiștilor din Iași, circa 60% dintre adolescenți procrastinează frecvent, în principal din cauza fricii de eșec. De asemenea, utilizarea excesivă a tehnologiei contribuie semnificativ la perpetuarea acestui cerc vicios: întreruperile digitale și rețelele sociale oferă distrageri ușor accesibile și satisfacții imediate, diminuând capacitatea de concentrare pe sarcinile esențiale.
Cum poți înfrunta procrastinarea?
Vestea bună este că procrastinarea nu este o condamnare pe viață. Cu instrumentele potrivite și o atitudine empatică față de sine, acest tipar poate fi schimbat. Iată patru strategii eficiente sugerate de experți:
1. Divizează sarcinile în pași mai mici
Sarcinile mari pot părea copleșitoare. Cheia este să le împarți în pași mici și realizați. De exemplu, „completarea lucrării de licență” devine „caut două surse bibliografice azi” sau „finalizez introducerea până diseară”.
2. Adoptă tehnica Pomodoro
Lucrează în sesiuni de 25 de minute, urmate de pauze de 5 minute. După patru sesiuni, ia o pauză mai lungă. Această metodă menține mintea alertă și minimizează tentația distragerilor.
3. Conectează fiecare sarcină la un scop personal
Identifică „motivul” din spatele acțiunii tale. De exemplu, în loc să spui „trebuie să învăț la istorie”, spune-ți „dacă obțin o notă bună…
