# **Atracția egiptenilor antici față de aur: exploatarea nemiloasă a muncitorilor din minele Ptolemeilor**
Civilizația egipteană antică a fost una captivantă, remarcabilă prin realizările arhitecturale impresionante și o cultură sofisticată. Totuși, glorie sa a fost construită și pe baza unor practici severe, inclusiv exploatarea muncitorilor în minele de aur. O descoperire recentă a unor cătușe grele într-o mină veche de 2.300 de ani sugerează că, în căutarea aurului său prețios, Egiptul nu a ezitat să impună condiții de muncă dure pentru cei care îl extrăgeau.
## **Aurul, emblemă a puterii și hegemoniei ptolemeice**
Interesul Egiptului antic pentru aur este bine documentat, iar epoca dinastiei ptolemeice (332-30 î.Hr.) a reprezentat o expansiune semnificativă în exploatarea acestui metal valoros. Conform arheoloagei Bérangère Redon, după cucerirea Egiptului de către Alexandru cel Mare, Ptolemeu I – întemeietorul dinastiei ptolemeice – a deschis peste 40 de mine noi de aur pentru a sprijini economia regatului.
Aurul avea numeroase utilizări:
– **Unitate de schimb** – era crucial pentru finanțarea campaniilor militare ptolemeice în regiunea mediteraneană.
– **Proiecte grandioase** – construcții impresionante, precum renumita Bibliotecă din Alexandria, necesitau resurse financiare colosale.
– **Simbol al regalității** – coroanele și obiectele de cult erau create din aur pentru a evidenția statutul divin al faraonilor.
## **Descoperirea cătușelor grele: o dovadă a exploatării necruțătoare**
Mina de aur de la Ghozza, situată în partea de nord, a fost operativă în secolul al III-lea î.Hr. Cercetările arheologice de aici au relevat dovezi variate despre activitatea minieră, inclusiv ostrace (fragmente de ceramică inscripționate) care indică plata muncitorilor. Acest aspect sugerează că unii mineri ar fi beneficiat de libertate și recompensă pentru eforturile lor.
Cu toate acestea, în ianuarie 2023, găsirea unor cătușe grele a oferit o viziune mult mai sumbră asupra condițiilor de viață ale minerilor. Aceste lanțuri de fier, compuse din mai multe inele pentru picioare și verigi interconectante, sugerează că unii muncitori au fost constrânși să lucreze în condiții de sclavie. Mersul cu asemenea dispozitive ar fi fost extrem de dificil, iar greutatea cătușelor ar fi amplificat epuizarea.
Arheologii subliniază că astfel de lanțuri erau destinate oamenilor, nu animalelor, ceea ce confirmă utilizarea muncii forțate în minele de aur ale Ptolemeilor.
## **Texte antice care reflectă realitatea sumbră din mine**
Folosirea muncii forțate în minele de aur egiptene nu este doar o conjectură arheologică, ci este susținută și de surse istorice. Scriitorul greco-roman Agatharchides a descris în secolul al II-lea î.Hr. condițiile inumane în care erau nevoiți să lucreze minerii egipteni:
> „Cei condamnați la această muncă, și care sunt foarte mulți, au toți picioarele îngrădite și lucrează continuu, atât ziua, cât și noaptea.”
Această mărturie confirmă utilizarea prizonierilor, sclavilor și infractorilor pentru extragerea aurului în scopul îmbogățirii elitelor regatului.
## **Costul uman al grandorii egiptene**
Faraonii și monarhii Ptolemei au utilizat aurul extras din mine nu doar pentru economia regatului, ci și pentru a-și afirma puterea absolută. Însă acest lux s-a obținut la un preț enorm – viața și sănătatea oamenilor.
