Stilul de viață sedentar, definit prin șederea prelungită pe scaun, fie acasă, fie la locul de muncă, este corelat cu o probabilitate crescută de îmbolnăvire și deces prematur.
O cercetare publicată în British Journal of Sports Medicine evidențiază că aproximativ 30 până la 40 de minute de activitate fizică zilnică, de intensitate moderată spre energică, poate contracara aceste efecte negative, conform Science Alert.
Studiul se bazează pe date adunate de la peste 44.000 de indivizi din patru națiuni, care au utilizat dispozitive pentru monitorizarea activității fizice.
Este una dintre cele mai convingătoare dovezi că gradul de activitate fizică este în strânsă legătură cu riscurile asociate sedentarismului, iar vestea pozitivă este că efectele adverse pot fi reduse printr-un program constant de exerciții.
Ce tipuri de activități fizice sunt eficiente și pentru cât timp ar trebui să le practici
Activitățile care contribuie la diminuarea riscurilor sunt cele de intensitate moderată sau mare: mersul alert, urcarea scărilor, ciclismul, grădinăritul, dansul, sau exercițiile aerobice.
Conform studiului, 30–40 de minute pe zi dedicate acestor activități sunt suficiente pentru a reduce riscul de deces la un nivel comparabil cu cel al persoanelor mai active.
Recomandările sunt conforme cu liniile directoare OMS din 2020, care sugerează un minim săptămânal de 150–300 de minute de activitate moderată sau 75–150 de minute de activitate intensă. Este important de menționat că și activitățile ușoare sau desfășurate în sesiuni scurte, precum o plimbare în timpul pauzei de prânz sau utilizarea scărilor în locul liftului – aduc beneficii pentru sănătate.
Pași mici pentru un impact mai bun asupra sănătății
Cercetătorii susțin că nu este necesar să atingi 40 de minute în prima zi. Este mai benefic să începi cu exerciții ușoare, dar constante, pe care ulterior să le crești treptat.
Fiecare minut de activitate fizică ajută la reducerea inflamației, reglarea tensiunii arteriale și menținerea greutății corporale.
Profesorul Emmanuel Stamatakis, coautor al cercetării, menționează că, deși studiul nu poate defini exact câte ore de ședere devin periculoase, dovezile sugerează clar: „Orice mișcare este mai bună decât deloc”.
Într-un context în care tot mai multe locuri de munc
