# Cărțile toxice: Găsirea volumelor dăunătoare la Universitatea din Danemarca de Sud
De multe ori, cărțile sunt percepute ca izvoare ale înțelepciunii și cunoașterii, dar uneori pot ascunde riscuri neașteptate. O descoperire importantă de la Universitatea din Danemarca de Sud a scos la iveală existența unor cărți rare din secolele XVI și XVII, având coperți ce conțin arsenic – una dintre cele mai periculoase substanțe cunoscute. Această revelație nu numai că a generat întrebări cu privire la conservarea manuscriselor vechi, dar a readus în discuție o situație asemănătoare cu cea din romanul *Numele trandafirului* al lui Umberto Eco, unde o carte otrăvită devine o armă mortală.
—
## **Modalitățile de descoperire a cărților toxice**
Totul a început ca un simplu examen al materialelor utilizate pentru coperțile cărților vechi, însă cercetătorii de la Universitatea din Danemarca de Sud au făcut o descoperire surprinzătoare. Specialiștii au constatat că unele coperți de volume aveau fragmente de manuscrise medievale acoperite de un strat gros de vopsea verde, ceea ce îngreuna citirea textelor latine inscripționate pe ele.
Pentru a investiga compoziția chimică a pigmenților de pe coperți, oamenii de știință au utilizat tehnologia de fluorescență X (micro-XRF), o metodă nedistructivă care permite identificarea elementelor chimice dintr-un material. Rezultatul a fost surprinzător: pigmentul verde de pe coperți avea concentrații mari de arsenic – un element extrem de toxic, capabil să aibă efecte severe asupra sănătății umane.
—
## **Paris green: Pigmentul periculos utilizat în trecut**
Pigmentul descoperit pe coperțile cărților toxice este cunoscut sub numele de *Paris green* (verde de Paris), un compus bazat pe arsenic utilizat pe scară largă în perioada secolelor XVIII și XIX. Acesta era apreciat pentru nuanța sa vibrantă și pentru durabilitatea la decolorare, fiind utilizat în pictură, textile și decorațiuni interioare.
Dar ce a condus la aplicarea acestui pigment pe coperțile cărților? Cercetătorii sugerează că utilizarea sa ar putea să nu fi fost strict estetică, ci mai degrabă funcțională. Arsenicul este un insecticid potent, iar utilizarea sa pe coperțile cărților putea servi ca o metodă primitivă de protecție împotriva dăunătorilor precum insectele și rozătoarele care deteriorau volumele în bibliotecile istorice.
Cu toate acestea, oamenii nu conștientizau în vremea respectivă riscurile la care se expuneau prin manipularea acestor substanțe. Expunerea prelungită la arsenic poate provoca probleme serioase de sănătate, incluzând leziuni cutanate, complicații gastrointestinale, cancer și chiar moarte în cazuri extreme.
—
## **Măsurile de siguranță implementate pentru protejarea cercetătorilor**
Descoperirea cărților toxice a accentuat necesitatea adoptării unor măsuri stricte de protecție pentru personalul bibliotecii și cercetătorii implicați în studierea acestor volume. Universitatea a hotărât să depoziteze cele trei cărți în cutii specializate, corect etichetate și plasate într-un dulap ventilat pentru a evita orice expunere accidentală.
În plus, pentru a reduce nevoia de manipulare fizică a acestora, s-a decis digitalizarea completă a acestor volume. Astfel, studenții și cercetătorii pot analiza conținutul acestor cărți fără a fi expuși riscurilor asociate cu prezența arsenicului. Această măsură asigură nu doar siguranța celor implicați, dar și protejează aceste artefacte valoroase pentru generațiile viitoare.
—
## **Câte alte cărți
