Carol I și Ion C .Brătianu, în vremea alegerilor dificile

După ce România și-a obținut independența, tânărul stat avea de rezolvat probleme care țineau nu numai de dezvoltarea economică, cât în special de asigurarea securității. Problema a căzut pe umerii premierului liberal Ion C. Brătianu care trebuia să caute noi aliați care să poată să contrabalanseze amenințările rusești. Nu doar Rusia era o problemă pentru România, ci și ingerințele economice ale Austro-Ungariei care afectau suveranitatea statului român.

După Războiul de Independență, Rusia se dovedise un „aliat” și un vecin care atenta la siguranța României. Atât timp cât accesul către strâmtori rămânea un obiectiv al Rusiei, România se afla în pericol.

Premierul Brătianu și Carol au căutat un aliat, iar privirile lor s-au îndreptat către Imperiul German, nu pentru că în fruntea țării era un prinț german, ci mai mult dintr-un calcul geopolitic. Germania era o putere după 1871, capabilă să se opună expansionismului rus, iar România căuta un asemenea scut.

România și Austro-Ungaria

Marea problemă a României în privința unei apropieri de Germania o reprezenta Austro-Ungaria. Încă din 1879, cancelarul german Bismarck construise o politică externă în care Austro-Ungaria juca un rol principal pentru Berlin. Tot el avertiza atunci că o alianță a României cu Germania era și o alianță cu Budapesta și Viena.

Cerințele lui Bismarck erau îngrijorătoare pentru România, care a avut de a face cu o puternică ofensivă austro-ungară de a-i impune controlul asupra Dunării fluviale. În cursul negocierilor, Brătianu a rezistat ingerințelor austro-ungare care puneau în pericol suzeranitatea României.

Și din acestă cauză, alăturarea României la Puterile Centrale, din 18/30 octombrie 1883, părea nefirească. Dar și mai ciudată părea această alianță dintr-o perspectivă națională. Austro-Ungaria stăpânea întinse teritorii locuite de români: Transilvania, Banatul Bucovina.

Mai mult, românii din Transilvania erau supuși unei ample politici de discriminare și deznaționalizare. Însă Brătianu și Carol I erau în fața unei alegeri extrem de grele și de dureroase. Aveau de ales între securitatea naționala a României și solidaritatea națională.

Faptul că aderarea României la Puterile Centrale a rămas mult timp secretă a ținut și de menajarea sentimentelor naționale ale românilor. Era greu de explicat românilor, și nu numai, alianța cu Austro-Ungaria. Contextul internațional a făcut ca alegerea să fie mai ușor de luat, din cauza amenințărilor rusești.

Poate cea mai bună explicație în privința alăturării României la Puterile Centrale a dat-o regele Carol I în cadrul unei discuții purtate cu ministrul Germaniei la București, Bernhard von Bülow, în 1888:

Relațiile cu Rusia … sunt o problemă anevoioasă a politicii noastre externe. Nu urmărim să provocăm Rusia. Voim chiar să facem tot ce stă în putința noastră pentru a evita un război cu ea. Dar față de primejdia ce ne amenință din partea puternicii Rusii, avem nevoie de sprijinul Puterilor Centrale. (…) Primejdiile ce amenință România din partea Rusiei sunt mai serioase decât necazul și durerea pentru răul tratament al românilor din țările ungurești, România caută ocrotire și siguranță în Tripla Alianță”.

Regatul României și dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen

Un alt mijloc de a consolida și de a întări suveranitatea țării pe care Ion C. Brătianu l-a urmărit a fost proclamarea Regatului în data de 14/26 martie 1881, precedată de reglementarea succesiuni la tron a lui Carol I, prin desemnarea ca prinț moștenitor a nepotului lui Carol, Ferdinand.

Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen avea deja un prestigiu internațional asigurat și de succesiunea la tronul României. Statul român profita însă și de legăturile de rudenie între casa de Hohenzollern-Sigmaringen și împăratul Germaniei.

Vă recomandăm să citiți și:

Independența României, Ion C. Brătianu și Rusia

Cum a rămas Ion C. Brătianu fără miros pentru toată viața

Ion C. Brătianu, premierul liberal care a scăpat de patru ori de la moarte. Două au fost atentate

Cine a decis intervenția Armatei Române în războiul ruso-turc din 1877

24 mai 1875 – înființarea Partidului Național Liberal

Sabina Cantacuzino, sfătuitoarea fraților Brătianu

Ionel Brătianu, Austro-Ungaria și Rusia

Alexandru G. Golescu, fondatorul Monetăriei Statului

Cum au vrut liberalii să reformeze România înainte de Primul Război Mondial

Cum s-au organizat liberalii imediat după ce s-a încheiat Primul Război Mondial

Liberalii și interzicerea comuniștilor

Liberalii și problemele industrializării României după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, despre intrarea țării în Primul Război Mondial: „Este o partidă în care România îşi joacă existenţa”

Liberalii și criza dinastică generată de principele moștenitor Carol

Influența lui Ionel Brătianu asupra Regelui Ferdinand a adus România în tabăra câștigătorilor

Liberalii și prima amenințare majoră a bolșevicilor asupra României

Cum a ajuns Ionel Brătianu președintele PNL și prim-ministru al României

Ionel Brătianu, Banatul și Take Ionescu

Politica externă a României în primul deceniu al secolului al XX-lea

Liberalii și dezvoltarea industriei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea

Primul guvern liberal din istoria României

Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei

Aderarea României la Tripla Alianță, mijloc de asigurare a securității după obținerea independenței

Proclamarea Regatului României

Cum a pregătit diplomatic guvernul lui Ion C. Brătianu obținerea independenței României

Reorganizarea PNL după Primul Război Mondial

Ionel Brătianu, omul în fața căruia Antanta a șovăit, iar Puterile Centrale s-au amăgit

Nicolae Gane, primarul scriitor care a adus tramvaiul și apa la Iași

Cum au gândit liberalii viitorul politic al României Mari

Petre Sebeșanu Aurelian, primul economist și agronom din Academia Română

Grigore Procopiu: „Partidul Liberal e dator să dea țării o îndrumare, larg, dar adevărat democratică”

Ion Ghica, boierul liberal care susținea apariția unei industrii naționale

Vila Florica, locul de suflet al Brătienilor unde s-au luat mari decizii pentru soarta României

Vasile Lascăr, omul care a pus bazele poliției române moderne

Cum i-a impresionat liberalul Ionel Brătianu pe liderii Antantei

Ion Gheorghe Duca: „Am fost primul ministru care după Unire a mers în Transilvania”

I. G. Duca, marele om de stat care a sfârșit tragic

Vintilă Brătianu și politica liberală „prin noi înșine”

Constituția liberală din 1923 și „spiritul unei democrații desăvârșite”

Spiru Haret, matematicianul care a renunțat la o carieră academică de succes în Occident pentru a ridica România din analfabetism

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru

Ion C. Brătianu și cea mai lungă guvernare din istoria democratică a României

Un moment cheie în istoria României: Ionel Brătianu la Conferința de Pace de la Paris

Ionel Brătianu, patriarhul României Mari



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.