Australia se opune încadrării Marii Bariere de Corali în categoria siturilor „în pericol”

Australia a anunțat că va lupta împotriva planurilor de schimbare a statutului Marii Bariere de Corali în lista Patrimoniul Mondial din cauza schimbărilor climatice, în timp ce ecologiștii au salutat propunerea Comitetului Patrimoniului Mondial al ONU.

Într-un proiect de raport de la începutul săptămânii, Comitetul a precizat că „nu există niciun dubiu” că rețeaua de corali colorați de pe coasta de nord-est a Australiei „se confruntă cu un pericol constatat”.

Raportul recomandă ca cel mai mare sistem de recif de corali din lume, Marea Barieră de Corali, să fie adăugată în lista siturilor „în pericol de dispariție” deținută de UNESCO. Această listă cuprinde în prezent 53 de situri de patromoniu mondial.

Încadrarea Marii Bariere de Corali în această listă ar putea zdruncina încrederea australienilor în capacitatea guvernului lor de a avea grijă de minunea naturală și va da posibilitatea UNESCO să gândească așa-numitele „măsuri corective”, care ar include probabil acțiuni mai dure pentru Australia cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, notează AP.

Schimbarea statutului recifului ar putea însemna și reducerea veniturile din turism pe care le Australia le obține din această minune naturală, deoarece mulți turiști nu ar mai fi atrași de un mediu degradat și de corali morți.

Nemulțumire în Australia din cauza eventualei schimbări a statului

Operatorii care fac croaziere în cel mai mare sistem de recif de corali din lume afirmă că raportul este greșit, deoarece turiștii sunt în continuare uimiți de corali strălucitori și peștii multicolori. Unii turiști au spus, însă, că reciful părea mai colorat în excursiile efectuate în urmă cu zeci de ani.

Ministrul Mediului, Sussan Ley, a declarat că împreună cu ministrul de Externe, Marise Payne, și-au exprimat „dezamăgirea puternică” și „nedumerirea” în privința acestei propuneri.

Australia, una dintre cele 21 de țări din comitet, se va opune listării Marii Bariere de Corali în categoria siturilor „în pericol”, a spus Ley. „Este o decizie greșită. În mod clar, există politici în spatele ei”, a adăugat ea.

În prezent, preşedinţia UNESCO este deținută de China şi există speculaţii că tensiunile vechi dintre cele două ţări ar putea influenţa acestă decizie.

Albirea recifelor de corali

Alcătuind o rețea de 2.500 de recife care acoperă 348.000 de kilometri pătrați, Marea Barieră de Corali a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial în 1981.

Sănătatea acestor corali a fost amenințată din ce în ce mai mult în ultimii ani din cauza schimbărilor climatice și a creșterii temperaturii oceanului.

Raportul a constatat că situl a fost afectat semnificativ ca urmare a evenimentelor de albire a coralilor cauzate de temperaturile neobișnuit de calde ale oceanului din 2016, 2017 și 2020.

Imogen Zethoven, consultantă de mediu a Societății pentru Conservare Martitimă din Australia, a salutat propunerea de reîncadrare a Marii Bariere de Corali, afirmând că Australia nu a luat suficiente măsuri în contextul schimbărilor climatice pentru a proteja viitorul recifului.

Dacă recomandarea va fi luată în calcul, sistemul de recife va deveni primul sit natural de Patrimoniu Mondial inclus în lista „în pericol” în principal din cauza impactului schimbărilor climatice, a mai spus Zethoven.

„Ar fi un pas foarte important pentru Comitetul Patrimoniului Mondial să ia această decizie și sperăm cu adevărat că o va face, deoarece va deschide o mulțime de potențiale schimbări ”, a spus ea.

Australia, avertizată de șapte ani în legătură cu Marea Barieră de Corali

Richard Leck, purtător de cuvânt al grupului ecologist WWF, a declarat că listarea recifului ca fiind în pericol ar fi „un adevărat șoc” pentru mulți australieni.

În 2014, Australia a fost avertizată că Marea Barieră de Corali ar putea fi inclusă în lista siturilor „în pericol”. Astfel,
Australia a avut timp să răspundă, dezvoltând un plan pe termen lung, numit Reef Plan 2050, pentru îmbunătățirea stării de sănătate a recifului.

Săptămâna aceasta, comitetul a declarat că planul „necesită angajamente mai puternice și mai clare, în special pentru combaterea urgentă a efectelor schimbărilor climatice”.

Ministrul mediului, Sussan Ley, a afirmat că dezbaterea politicii privind schimbările climatice ar trebui să fie limitată la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC).

De cealaltă parte, Terry Hughes, directorul Australian Research Council’s Center for Excellence in Coral Reef Studies, a declarat că refuzul Australiei de a stabili un obiectiv clar de emisii de carbon zero până în 2050 a făcut ca țara să devină „un exemplu complet negativ”.

Vă recomandăm să citiți și:

10 minuni naturale uimitoare ale lumii pe care trebuie să le vizitezi

Recif de corali mai înalt decât Empire State Building din New York, descoperit în Marea Barieră de Corali

Sculptura care dezvăluie cât de sănătoasă este Marea Barieră de Corali

La ce valoare a fost estimată Marea Barieră de Corali



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.