Ar putea vara să pună capăt pandemiei de coronavirus? Ce rol joacă umiditatea şi temperatura în răspândirea COVID-19


Temperaturile mai calde şi umiditatea crescută ar putea ajuta la încetinirea răspândirii virusului SARS-CoV-2 care provoacă COVID-19, arată un studiu recent.

Mulţi se întreabă dacă, precum în cazul altor virusuri respiratorii, cum ar fi gripa, există şanse ca noul coronavirus să se răspândească mai puţin pe măsură ce temperaturile cresc?

Potrivit unui nou studiu, coronavirusul SARS-CoV-2 nu s-a răspândit atât de puternic în regiunile mai calde şi mai umede ale lumii, aşa cum s-a întâmplat în zonele mai reci. Deşi cercetarea timpurie, publicată în revista , este încă în curs de examinare academică, aceasta oferă o imagine asupra a ceea ce ne-am putea aştepta în lunile călduroase care vor urma, notează .

Qasim Bukhari şi Yusuf Jameel, ambii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), au analizat cazurile globale de COVID-19 şi au constatat că 90% dintre infecţii au apărut în zonele unde temperaturile erau între 3 şi 17 grade Celsius şi cu o umiditate absolută a aerului între 4 şi 9 grame pe metru cub. Umiditatea absolută este definită de câtă umiditate este în aer, indiferent de temperatură (cantitate maximă de vapori de apă care poate fi preluată de aer).

Potrivit autorilor cercetării, în ţările cu o temperatură medie mai mare de 18 grade Celsius şi o umiditatea absolută mai mare de 9g/m3, numărul de cazuri COVID-19 era sub 6% din cazurile globale.

Acest fapt sugerează că „transmiterea virusului SARS-CoV-2 ar fi putut fi mai puţin eficientă până acum într-un climat umed mai cald”, au scris autorii în studiul lor. Umiditatea ar putea juca un rol special în răspândirea coronavirusului, având în vedere că cea mai mare rată de transmitere a COVID-19 a avut loc în zone mai puţin umede, sunt de părere cercetătorii.

Aceştia afirmă că, pentru o mare parte a Americii de Nord şi Europei, efectul umidităţii asupra răspândirii coronavirusului ar fi neglijabil până în iunie, când nivelurile încep să crească peste 9g/m3. 

Cu toate acestea, în momentul analizei lor, după 15 martie, erau raportate peste 10.000 de cazuri de COVID-19 în regiunile cu temperaturi medii de 18 grade Celsius. Acest lucru indică faptul că răspândirea coronavirusului ar putea fi încetinită doar la temperaturi mult mai ridicate, sunt de părere cercetătorii de la MIT.

„Prin urmare, implicaţia sa va fi limitată cel puţin pentru ţările din nordul Europei şi nordul Statelor Unite, care nu înregistrează temperaturi atât de ridicate până în iulie, şi asta pentru o perioadă foarte scurtă de timp”,  mai spun autorii.

Dr. William Schaffner, specialist în boli infecţioase la Universitatea Vanderbilt din Tennessee, care nu a făcut parte din studiu, afirmă că deşi, în prezent, „nu este rezonabil să te aştepţi (ca noul coronavirus n.r.) să dispară în lunile de vară”, această analiză „ar putea oferi un pic de speranţă”.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cu ce se tratează infecţiile COVID-19 în spitalele din România? Protocolul Ministerul Sănătăţii privind medicamentele pentru coronavirus

România, în carantină generală. Ce ai voie să faci şi ce nu, din 25 martie

Ce se întâmplă în corpul persoanelor infectate cu COVID-19 care ajung să moară

Coronavirusul a rămas pe suprafeţe până la 17 zile, pe nava de lux Diamond Princess

Coronavirusul nu a scăpat din laborator, iar oamenii de ştiinţă explică de ce

Virusologul român Molnar Geza: În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus

Şef de secţie de la Balş: Numărul celor infectaţi cu coronavirus ar putea depăşi 20.000 în România

Un bărbat a murit încercând să se trateze cu ”substanţa minune” promovată de Trump pentru COVID-19

”Eram fericiţi şi nu ştiam”. Pandemia de coronavirus care a schimbat viaţa pe Terra într-un timp record

Iohannis anunţă că măsurile din Ordonanţa Militară pentru combaterea coronavirusului devin obligatorii şi pe timpul zilei, după principiul ”stăm în casă”

Test de depistare a coronavirusului în numai 45 de minute, utilizat în SUA. Ar putea fi folosit în întreaga lume

Director de cercetare din Italia despre pacientul 0 cu COVID-19: O ”pneumonie atipică” circula din noiembrie 2019, în Lombardia

Problemele digestive, primele simptome ale coronavirusului – studiu



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.