Cel mai impunător avion existent pe planetă a fost, până în 2022, Antonov An-225 Mriya, distrus în timpul ofensivelor rusești asupra Ucrainei. Această colosă a cerului, realizată în Uniunea Sovietică, a rămas notabil nu doar pentru dimensiunile sale extraordinare, ci și pentru rolul său singular în transportul de mărfuri foarte grele.
Antonov An-225 Mriya (în ucraineană „Vis”) a fost conceput și realizat în anii ’80 pentru a sprijini programul spațial sovietic. Obiectivul principal al acestui avion gigantic era să transporte naveta spațială Buran și racheta Energia, elemente fundamentale ale ambițiosului program spațial al URSS.
Proiectul a fost realizat de Oficiul de Proiectare Antonov (Ucraina, pe atunci parte a URSS), iar primul zbor a avut loc pe 21 decembrie 1988, decolând de pe Aerodromul Gostomel (cunoscut și ca Aeroportul Antonov), situat lângă Kiev, Ucraina (la acea vreme parte a Uniunii Sovietice). Această locație a fost baza principală pentru testele și operațiunile avionului pe durata existenței sale. Din păcate, tot acolo, la Hostomel, Mriya a fost avariată în 2022, în timpul luptei pentru controlul aeroportului în invazia rusă.
O realizare sovietică: care a fost motivul construirii An-225?
Gostomel a fost centrul operațiunilor Antonov, unde existau hangare și infrastructura necesară pentru avioane de mari dimensiuni. Dispunea de o pistă suficient de lungă (3.500 m) pentru a permite decolarea și aterizarea chiar și cu sarcini maxime, iar apropierea de fabrica Antonov din Kiev facilita logistică și întreținerea.
Costul construirii Antonov An-225 Mriya a fost estimat între 200-300 milioane de dolari (în echivalentul vremii – și aproximativ 700 milioane USD în prezent), fonduri provenite din bugetul de stat al URSS, destinat programului spațial și industriei aeronautice militare. Uniunea Sovietică a investit masiv în proiecte de prestigiu pentru a arăta superioritatea tehnologică față de SUA în perioada Războiului Rece.
Mriya a fost proiectat să transporte naveta spațială Buran și racheta Energia – considerându-se strategice, necesitând tehnologii inovatoare, inclusiv un sistem de 32 de roți pentru a repartiza greutatea enormă. Numai 6 motoare D-18T (fiecare având un cost de milioane de dolari) erau suficiente pentru a-l face să zboare.
Cine a aprobat aceste cheltuieli? Decizia a fost luată la cele mai înalte niveluri de către Politburo-ul Partidului Comunist, cu sprijinul personal al lui Mihail Gorbaciov. OKB Antonov (biroul de proiectare) a obținut finanțare direct de la Kremlin. Resursele financiare erau garantate din bugetul de stat, fără discuții publice – caracteristic pentru dictatura comunistă.
(Politburo-ul – abrevierea de la Politiceskoe Buro, în rusă Политическое Бюро – a fost organismul suprem de decizie
