Anghel Saligny – inginerul care și-a pus în pericol viața pentru a evalua podul de la Cernavodă

Anghel Saligny – inginerul care și-a pus în pericol viața pentru a evalua podul de la Cernavodă

🛠️ Anghel Saligny – Viziunea ingineriei românești și agentul schimbării în construcțiile moderne 🛠️

Anghel Saligny se numără printre cele mai emblematice personalități ale ingineriei românești și europene în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX. Pionier în construcțiile metalice și beton armat, Saligny a fundamentat infrastructura modernă a României și a promovat ingineria civilă românească pe plan internațional.

📌 Începuturile și educația

Anghel Saligny a văzut lumina zilei pe 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Tecuci (astăzi în județul Galați). Provine dintr-o familie cu rădăcini franceze, tatăl său – Alfred Rudolf de Saligny – fiind un educator din Franța care s-a stabilit în România în anii 1850.

Interesul său inițial pentru astronomie s-a transformat în cariera sa strălucită în inginerie. A urmat cursurile Universității din Berlin, continuând la renumita Școală Tehnică Superioară din Charlottenburg. Din perioada studenției, s-a evidențiat prin rigurositate și abilitate tehnică superioară.

🔧 Primii pași și cariera profesională

Întors în țară în 1875, Saligny a contribuit la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder în Germania. Ulterior, s-a implicat între 1877 și 1879 în realizarea liniei ferate Ploiești–Predeal, sub îndrumarea lui Gh. Duca.

Anghel Saligny a devenit renumit datorită proiectelor sale ambițioase, precum:

– Construirea liniilor ferate Adjud–Târgu Ocna și Bârlad–Vaslui–Iași
– Revitalizarea porturilor Galați, Brăila, Constanța și Giurgiu
– Inovația silozurilor din beton armat – primele de acest tip la nivel mondial
– Conducerea Căilor Ferate Române (1895–1911) și a Direcției Generale a Munițiilor în timpul Primului Război Mondial

🔬 Un deschizător de drumuri în ingineria modernă

Opera lui Saligny nu a fost doar practică, ci și extrem de inovatoare. A fost printre primii specialiști la nivel global care a folosit elemente prefabricate din beton armat în construcții civile și industriale. Astfel, a deschis porțile către o nouă eră în tehnologia ingineriei.

🏗️ Podul Carol I – Măreața realizare a lui Saligny

Cea mai impresionantă realizare rămâne, fără îndoială, Podul de la Cernavodă (Podul Carol I), construit între 1891 și 1895. La acea vreme, acesta era cel mai lung pod din Europa și al treilea la nivel mondial. Construcția avea:

– O deschidere centrală de 190 m
– Alte patru deschideri de 140 m fiecare
– Un viaduct format din 15 deschideri de 60 m
– Înălțimea de 30 m deasupra nivelului maxim al Dunării, pentru a permite navigarea vaselor cu catarge înalte

O inovație globală a fost utilizarea grinzilor în consolă și a oțelului moale în tabliere. Testul final de rezistență a fost pe măsura realizării: Saligny a coordonat trecerea a 15 locomotive grele peste pod, iar pentru a asigura siguranța celor prezenți, s-a așezat personal, alături de muncitori, sub pod – o dovadă remarcabilă de încredere în proiectul său.

📚 Anghel Saligny – savant și politician

Dincolo de realizările sale inginerești, Saligny a avut o carieră prolifică și în cadrul instituțiilor:

– A fost membru titular al Academiei Române (1897–1925)
– A îndeplinit funcția de președinte al Academiei în perioada 1907–1910
– A fost Ministru al Lucrărilor Publice între 1918–1919

Datorită contribuțiilor sale esențiale, Saligny este recunoscut ca unul dintre părinții modernizării României.