Analiză: Israel are două sisteme de apărare, Domul de Fier şi economia solidă

Ultimele erupţii de violenţă în Gaza au creat spectrul unui nou război între Israel şi palestinieni şi au atras, din nou, atenţia comunităţii internaţionale asupra fâşiei înguste de pământ în care trăiesc izolaţi de restul lumii aproape 2 milioane de oameni, scrie Ziarul Financiar.

Fâşia Gaza este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume, dar şi una dintre cele mai sărăcite. Noul conflict aduce faţă în faţă forţe complet inegale, una cu o economie la pământ şi paralizată, şi cealaltă care iese victorioasă din pandemie şi are acces aproape nelimitat la finanţare.

În 2018, unul din liderii Hamas, organizaţia politică şi militară care şi-a impus controlul în Fâşia Gaza, s-a lăudat că grupul său nu doar că şi-a refăcut arsenalul de rachete epuizat în timpul războiului de 50 de zile din 2014 cu Israelul, ci şi că are mult mai multe la dispoziţie. Ceea ce s-a tras în 50 de zile „va fi tras în doar cinci minute“ în cazul oricărei ofensive israeliene, a spus el.

În actualul conflict, până şi conducătorii militari israelieni au fost surprinşi de numărul mare de rachete lansate din Fâşia Gaza şi de raza mare de acţiune şi de precizia unora. Specialiştii apreciază că pe lângă rachete de fabricaţie proprie, Hamas foloseşte şi arsenal de provenienţă iraniană şi rusească. Dacă nu cumva materialele militare şi rachetele au fost primite, toate acestea au un cost enorm pentru un guvern palestinian al cărui buget este bazat în principal pe contribuţii de la ţări şi organizaţii străine. În plus, economia din Gaza, împovărată de un aparat administrativ supradimensionat şi dependentă de întreprinzătorii mici, suferă enorm pe pe­rioada pandemiei. Veniturilor celor care muncesc cu ziua s-au prăbuşit cu aproape 90% de când coronavirusul a pătruns în regiune, iar zeci de mii de persoane şi-au pierdut locurile de muncă. Şomerii şi tinerii nu au unde să meargă în altă parte pentru a-şi căuta de lucru deoarece populaţia de circa 2 milioane de locuitori este sub o blocadă israeliană din 2007. Iar de sub blocadă este foarte greu de ieşit, potrivit Mediafax.

Israel a capturat Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est în 1967

Gaza, înghesuită între Israel şi Egipt, are o lungime de doar 40 km şi o lăţime de numai 10 km şi este mărginită pe una din laturi de mare. Teritoriul a făcut parte din Mandatul Palestinian britanic înainte de războiul din 1948 care a dus la crearea Israelului, când a ajuns sub controlul Egiptului, explică AP. Un mare număr de palestinieni care au fugit sau au fost izgoniţi din ceea ce este astăzi Israelul au ajuns în Gaza. Refugiaţii de atunci şi descendenţii lor reprezintă mai mult de jumătate din populaţia din Gaza. Israel a capturat Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est în războiul din 1967. Palestinienii vor ca aceste trei teritorii să formeze viitorul lor stat şi între timp au pornit mai multe revolte – intifada – contra ocupaţiei israeliene. Prima a avut loc în 1987, anul înfiinţării Hamas, şi a început în Gaza.

În anii 1990, în cadrul eforturilor de pace internaţionale, a fost înfiinţată Autoritatea Palestiniană pentru a administra o parte din teritorii. Gaza şi părţi din Cisiordania au câştigat o autonomie limitată. Israel şi-a retras trupele şi coloniştii din Gaza în 2005, după o a doua revoltă, mai violentă. În anul următor, Hamas a câştigat detaşat alegerile palesti­niene, ceea ce a dus la izbucnirea unei lupte pentru putere cu partidul Fatah al preşe­dintelui palestinian Mahmoud Abbas.

Unii analişti văd în blocadă o formă de pedeapsă colectivă

În urma războiului intern, Hamas a rămas cu controlul Fâşiei Gaza, unde a suprimat orice rezistenţă contra conducerii ei. Israel şi Egipt au impus asupra Fâşiei o blocadă aproape totală după ce Hamas a venit la putere, în parte pentru a împiedica organizaţia să importe arme

Unii analişti văd în blocadă o formă de pedeapsă colectivă. Restricţiile, criza politică şi guvernarea proastă au devastat economia. Rata şomajului a ajuns ca în mod normal să atingă 50%, cu cote mult mai mari în pandemie, penele de curent sunt frecvente, iar apa de la robinet este puternic poluată. Palestinienii se confruntă cu restricţii de circulaţie severe, cei mai mulţi neputând să plece pentru a lucra, studia sau vizita familia. Hamas şi Israel s-au înfruntat în trei războaie şi mai multe bătălii mai mici. Cel mai distrugător a fost cel din 2014, care a durat 50 de zile şi în care au murit 2.200 de palestinieni şi 73 de persoane pe teritoriul Israelului.

Cele mai multe dintre rachetele lansate acum din Gaza asupra Israelului (90%, după unele estimări) sunt interceptate de sistemul de apărare israelian – Domul de Fier. Unele cad chiar în Gaza. Însă Israelul mai are un sistem de apărare: forţa economică, scrie Reuters. De aproape două decenii ţara are surplus de cont curent, creat mai ales de exporturi din domenii cu creştere rapidă precum tehnologia informaţiilor, componente high-tech şi produse farmaceutice. Rezistenţa acestor sectoare a făcut ca economia să se contracte cu doar 2,6% anul trecut, la jumătate faţă de media din OCDE. Succesul campaniei de vaccinare, în care 60% din populaţie a fost imunizată, ar trebui să ajute PIB-ul să urce cu 5% anul acesta, arată estimările S&P. De asemenea, economia are imunitate şi la efectele secundare ale planurilor de reconstrucţie. Capital Economics a calculat că datoria ar putea creşte de la 60% din PIB în 2019 la 75% din PIB anul acesta. Însă aproape 85% din datoria guvernamentală este denominată în monedă locală şi deţinută de bănci şi investitori instituţionali din Israel. Costurile de împrumut de pe pieţele de obligaţiuni sunt asemănătoare cu cele ale economiilor mari. Iar banca naţională are un program de achiziţii de active şi credibilitate. Principala ei problemă de anul acesta a fost să prevină aprecierea excesivă a shekelului. Dacă actualul conflict durează mai puţin de o lună, revenirea economică va continua neabătută.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.