De la băile înghețate ale romanilor la piscinele terapeutice ale lui Thomas Jefferson, imersia în apă rece a fost considerată istoric un tratament pentru organism. Dar ce ne spune știința contemporană? Ne ajută cu adevărat în întărirea sistemului imunitar?
„Se vorbește de multă vreme despre beneficiile apei reci pentru sănătate”, afirmă profesorul Mike Tipton, expert în fiziologie umană aplicată la Universitatea din Portsmouth.
Răspunsul este mai complex decât ne-am dori: depinde. [Imersia în apă rece](https://www.descopera.ro/natura/20772623-o-pata-alba-misterioasa-care-apare-uneori-in-apropierea-aurorei-boreale-a-fost-explicata-pentru-prima-data) activează organismul, dar nu garantează automat că îți îmbunătățește imunitatea.
„Atunci când te cufunzi în apă rece, organismul trece printr-o reacție de șoc termic”, detaliază Tipton. Aceasta implică respirație rapidă, accelerarea ritmului cardiac și o descărcare de hormoni de stres precum adrenalina și cortizolul. Acest lucru explică de ce mulți simt că devin mai alertați sau revigorați după o baie rece, dar nu înseamnă că se îmbolnăvesc mai rar, potrivit [The Guardian](https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2025/jun/09/is-it-true-that-cold-water-plunges-boost-immunity).
Numeroase studii s-au concentrat asupra activității celulelor imunitare după expunerea la temperaturi scăzute, activitate care pare să crească. Totuși, asta nu se traduce automat în o frecvență mai scăzută a infecțiilor. Tipton subliniază că unele rezultate pot fi interpretate greșit. Un studiu olandez adesea menționat a demonstrat că persoanele care terminau dușul zilnic cu 30 de secunde de apă rece au avut cu 29% mai puține zile de concediu medical. Dar acești participanți nu s-au îmbolnăvit mai puțin decât alții. Este posibil ca aceștia să fi fost doar mai dornici [să suporte simptomele](https://www.descopera.ro/stiinta/20849478-stresul-ar-putea-inrautati-simptomele-respiratorii-scazand-calitatea-vietii), fiind conștienți că participă la un experiment.
În plus, cei care fac băi reci în mod obișnuit pot avea, în general, un stil de viață mai sănătos. Un studiu recent realizat de echipa lui Tipton a arătat că înotătorii au avut mai puține infecții respiratorii decât cei sedentari. Prin urmare, efectul benefic ar putea fi datorat exercițiului fizic, nu frigului în sine.
Un lucru este cert: expunerea excesivă la frig poate fi dăunătoare.
„Dacă temperatura corpului scade prea mult, [sistemul imunitar](https://www.descopera.ro/stiinta/20866489-expunerea-la-soare-stimuleaza-sistemul-imunitar-sugereaza-un-studiu) poate fi chiar suprimat”, avertizează profesorul. Recomandarea? Sesiuni scurte, de maxim 90 de secunde, sunt suficiente pentru a obține un potențial beneficiu fără riscuri.
**Vă mai sugerăm să citiți și:**
[Mit sau adevăr: Menstruația afectează abilitățile cognitive ale femeilor](https://www.descopera.ro/stiinta/20818704-mit-sau-adevar-menstruatia-afecteaza-abilitatile-cognitive-ale-femeilor)
[Compatibilitatea sexuală în relațiile de lungă durată: mit sau realitate?](https://www.descopera.ro/stiinta/20816681-compatibilitatea-sexuala-in-relatiile-de-lunga-durata-mit-sau-realitate)
[Mit sau adevăr: Femeile își dezvoltă masa musculară dacă sincronizează exercițiile cu ciclurile menstruale](https://www.descopera.ro/stiinta/20808296-mit-sau-adevar-femeile-isi-dezvolta-masa-musculara-daca-sincron
