Pe 26 mai 1488, cu 536 de ani în urmă, a început construirea faimoasei biserici „Sfântul Gheorghe” de la Mănăstirea Voroneț – una dintre cele mai notabile și valoroase ctitorii ale marelui domnitor moldovean Ștefan cel Mare. Acest monument de referință în arhitectura și arta religioasă medievală românească este acum recunoscut la nivel internațional, atrăgând atenția istoricilor, specialiștilor în artă și turiștilor prin frumusețea, unicitatea și simbolismul său profund.
„Capela Sixtină a Estului”
Mănăstirea Voroneț se află în satul cu același nume, astăzi parte integrantă a orașului Gura Humorului, în județul Suceava, situată la doar 36 de kilometri de reședința de județ. Este adesea numită „Capela Sixtină a Estului”, datorită picturilor murale spectaculoase, Voronețul reușind să îmbine cu succes spiritualitatea ortodoxă și abilitățile deosebite ale meșterilor români din perioada medievală.
Ridicată într-un timp record
După documentele istorice, biserica a fost realizată într-un interval extrem de scurt: doar 3 luni și 3 săptămâni, o performanță remarcabilă pentru acea epocă. Din perspectiva arhitecturală, biserica „Sfântul Gheorghe” este de dimensiuni reduse, având un plan trilobat (cu abside laterale și o absidă la est), iar turla este amplasată pe naos, specifică stilului moldovenesc.
Deși au trecut anii, biserica a reușit să-și mențină aproape în întregime forma originală, fiind una dintre puținele monumente religioase din nordul Moldovei care reflectă cu fidelitate esența stilului arhitectural medieval autohton.
Bijuteria picturii murale românești
Renumele Mănăstirii Voroneț se datorează în mod special picturilor murale, atât interioare cât și exterioare, cele mai impresionante fiind cele de pe fațada vestică, unde se află vestita scenă a Judecății de Apoi, considerată unică în iconografia ortodoxă. Pictura interioară a bisericii este majoritar datată din anul 1496, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare.
Printre picturile din interior se evidențiază reprezentările dramatice ale Cinei celei de Taină, Împărtășirea Apostolilor, Spălarea picioarelor (scenă situată în altar) și Ciclul Patimilor, toate realizate cu un rafinament artistic excepțional. De asemenea, în naos se regăsește tabloul votiv al lui Ștefan cel Mare, o imagine de o importanță documentară și simbolică semnificativă pentru poporul român.
Patrimoniu mondial
În anul 1993, Mănăstirea Voroneț a fost inclusă în lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, parte a grupului de biserici cu picturi exterioare din nordul Moldovei. Pictura albastră inconfundabilă de pe pereții exteriori (cunoscută în întreaga lume ca „albastru de Voroneț”) este o realizare remarcabilă a artei românești medievale și a devenit un simbol artistic național.
Semnificația zilei de 26 mai în istorie
Pe lângă începutul unei construcții atât de simbolice precum Mănăstirea Voroneț, data de 26 mai este încărcată de evenimente notabile la nivel mondial:
– În 1799, se năștea marele poet și scriitor rus Aleksandr Pușkin, considerat fondatorul literaturii ruse moderne.
– În 1805, Napoleon Bonaparte a fost încoronat rege al Italiei la Catedrala din Milano.
– La 26 mai 1865, se finalizează războiul civil american, odată cu capitularea ultimei armate a.
