La aproximativ 2.900 de kilometri sub picioarele noastre, mantaua solidă, dar vâscoasă a Pământului se intersectează cu nucleul exterior lichid. Înțelegerea dinamicii acestor adâncuri nu reprezintă doar o curiozitate științifică, ci oferă indicii cruciale despre mișcarea plăcilor tectonice, cutremure și erupții vulcanice.
Deoarece forajele directe sunt imposibile la aceste adâncimi, geologii se bazează pe datele seismice generate de cutremure pentru a cartografia interiorul planetei.
Într-un studiu apărut în *Journal of Geophysical Research: Solid Earth*, o echipă de la Academia Chineză de Științe a folosit un algoritm de inteligență artificială pentru a analiza peste două milioane de înregistrări seismice adunate pe parcursul a 35 de ani (1990-2024).
Studiul a fost centrat pe analiza precursorilor PKP, care sunt seisme slabe ce traversează nucleul exterior lichid și ajung la suprafață înaintea undelor principale mai puternice (PKIKP).
Când aceste unde întâlnesc variații minore de material la limita dintre manta și nucleu, ele sunt împrăștiate, iar deviația oferă informații despre structurile întâlnite.
Informații despre mișcarea plăcilor tectonice, cutremure și erupții vulcanice
Sistemul a identificat 174.929 de semnale precursoare de înaltă calitate, un număr de peste zece ori mai mare decât cel din toate studiile anterioare la un loc.
Această vastă bază de date a dezvăluit că anumite structuri adânci, considerate anterior izolate, formează de fapt centuri continue mult mai extinse.
De asemenea, cercetătorii au descoperit șase regiuni complet noi, localizate sub zone precum Eurasia de mare latitudine, Asia Centrală și Atlanticul de Sud, care găzduiesc structuri adânci nedezvăluite până acum, conform ScienceAlert.
Șase regiuni complet noi
Oamenii de știință sugerează că aceste anomalii ar putea fi „grămezi termochimice” create din resturi de crustă oceanică sau continentală împinse în adâncime prin subducție, topiri parțiale de rocă sau chiar fragmente fosile din corpul ceresc Theia, care a lovit Pământul acum miliarde de ani, formând Luna.
Comportamentul acestor materiale influențează direct modul în care căldura se transferă spre suprafață, afectând activitatea vulcanică și câmpul magnetic al Pământului.
Cele șase zone recent descoperite devin acum ținte prioritare pentru viitoarele cercetări de înaltă rezoluție privind dinamica din adâncurile planetei noastre.
Vă mai recomandăm să citiți și:
[NASA a descoperit că microbii de pe Pământ ar putea supraviețui pe Lună](https://www.descopera.ro/stiinta/21125502-nasa-a-descoperit-ca-microbii-de-pe-pamant-ar-putea-supravietui-pe-luna)
[Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august](https://www.descopera.ro/dnews/21125574-oceanele-pamantului-au-atins-temperaturi-record-in-luna-august)
[Unul dintre cele mai reci locuri din Univers se găsește chiar aici pe Pământ](https://www.descopera.ro/stiinta/21124515-unul-dintre-cele-mai-reci-locuri-din-univers-se-gaseste-chiar-aici-pe-pamant)
[Am putea produce electricitate din pământ? Un experiment i-a uimit pe oamenii de știință!](https://www.descopera.ro/dnews/21120105-am-putea-produce-electricitate-din-pamant-un-experiment-i-a-uimit-pe-oamenii-de-stiinta)
