Micro-cristalele vegetale perfect conservate demonstrează că aborigenii australieni aduceau plante din familia ierburilor în peșteri pentru a le incinera în cadrul unor ceremonii, o practică avându-și originile în ultima Epocă de Gheață.
Strat după strat de cenușă este îngropat în peștera Cloggs Cave, păstrând urme că oamenii au adus și ars iarbă acolo timp de milenii.
Peștera se află pe teritoriile tradiționale ale comunității GunaiKurnai, o națiune de aborigeni australieni și custode recunoscut al regiunii Gippsland.
Cultura orală GunaiKurnai și documentările etnografice din secolul al XIX-lea descriu peșterile din această zonă ca locuri în care vindecători și șamani, cunoscuți ca „mulla-mullung”, desfășurau ritualuri magice, de vindecare sau de blestem.
„Demonstrăm că Strămoșii Vechi selectau iarbă din peisajul din jur și o aduceau în peștera Cloggs Cave pentru a o distribui în straturi subțiri care erau apoi arse. Cu timpul, sedimentele au acoperit aceste straturi arse, conservându-le pe parcursul mileniilor”, explică dr. Elle Grono, cercetător la Universitatea Națională Australiană și autor corespondent al studiului publicat în Frontiers in Environmental Archaeology.
Mărturii îngropate sub straturi de cenușă
Echipa de cercetare a studiat fitoliții, structuri microscopice de siliciu din țesuturile plantelor, recuperați din depozitele peșterii în cadrul săpăturilor organizate împreună cu comunitatea GunaiKurnai.
Analizele au oferit o imagine clară a practicilor antice. Fitoliții din iarbă au constituit până la 97% din materialul studiat, fiind identificate atât specii de climat rece, cât și cald.
Fitoliții proveneau din tulpini, frunze, flori și rădăcini, confirmând că plantele erau aduse în întregime, inclusiv părțile necomestibile.
O practică desfășurată neîntrerupt timp de 25 de milenii
În straturile de cenușă (ce conțin 73 de nivele arse datează între 4.400 și 1.600 de ani), arheologii au descoperit o piatră verticală de 28 cm înălțime, ridicată în peșteră pentru scopuri ritualice acum 2.000 de ani.
Până la 18% din fitoliți prezintă semne de ardere sau topire, confirmând că practica arderii s-a desfășurat fără întreruperi timp de 25 de milenii.
Profesorul Bruno David de la Universitatea Monash subliniază că arderea este în conformitate cu tradițiile GunaiKurnai de utilizare a cenușii în magie și pentru observarea urmelor celor care pătrundeau în peșteră, inclusiv ale spiritelor.
