Cercetătorii au realizat o hartă a modului în care virusul gripal alterează arhitectura internă a celulei umane.

Cercetătorii au realizat o hartă a modului în care virusul gripal alterează arhitectura internă a celulei umane.

Cercetătorii renumiți au făcut progrese semnificative în comprehensiunea mecanismului de acțiune al virusului gripal A asupra celulelor umane. Echipele de la EMBL Hamburg și Institutul Leibniz pentru Farmacologie Moleculară au realizat o hartă detaliată a interacțiunilor dintre virus și celulele infectate, utilizând o tehnică inovatoare care menține integritatea celulelor vii. Această metodă permite observarea directă a interacțiunilor proteice, fără a distruge celulele, oferind o imagine mai precisă a modului în care virusul preia controlul asupra celulelor.

Gripa sezonieră cauzează anual sute de mii de decese și îmbolnăvește milioane de oameni, subliniind necesitatea dezvoltării unor tratamente mai eficiente. După infectare, virusul eliberează ARN-ul său în celulă, ceea ce determină producerea de proteine virale care reconfigurează mecanismele celulare pentru a facilita replicarea virală. Această cartografiere a interacțiunilor proteice dezvăluie noi informații despre cum virusul alterează mecanismele celulei gazdă și poate susține dezvoltarea de vaccinuri și tratamente inovatoare.

Cea mai recentă cercetare folosește o variantă avansată a tehnicii XL-MS, creată de FMP Berlin, care surprinde legăturile proteice direct în celulele infectate. În plus, combinând aceste date cu o versiune modificată a algoritmului AlphaFold, cercetătorii au identificat interacțiuni specifice și potrivirile moleculare între proteinele virale și cele umane.

Studiul a evidențiat două mecanisme prin care virusul exploatează celula umană:

1. Virusul utilizează hemaglutinina, o proteină specifică, pentru a pătrunde în celule. Cercetările recente sugerează că mai multe proteine umane contribuie la modificarea și plierea hemaglutininei, permițând intrarea virusului în sistemul celular.

2. Virusul afectează structurile paraspeckle din nucleu, dizolvându-le pentru a elibera proteine care facilitează replicarea ARN-ului viral și pot compromite răspunsul antiviral al celulei.

Autorii studiului afirmă că această metodă oferă o imagine fidelă a modului în care virusurile controlează celulele gazdă. În plus, tehnica ar putea fi extinsă pentru a studia alți agenți patogeni, inclusiv virusuri cu potențial pandemic.

Aceste cercetări au fost publicate în prestigioasa revistă “Nature Microbiology”, aducând o contribuție esențială la înțelegerea și combaterea bolilor virale.