**Nu timpul petrecut în jocuri video influențează tinerii!**
Timpul alocat de tineri jucând jocuri video nu este suficient pentru a concluziona dacă acest comportament are un impact asupra abilităților cognitive. O cercetare efectuată pe aproape 4.000 de adolescenți sugerează că durata sesiunilor de joc și semnele dependenței de jocuri video (Internet Gaming Disorder) generează efecte variate.
Deși joaca compulsivă, definită prin pierderea controlului și incapacitatea de a renunța, chiar și în fața consecințelor negative, a fost legată de rezultate cognitive mai slabe, timpul petrecut în jocuri video a fost corelat ușor pozitiv cu anumite abilități.
Studiul, realizat de Karl Landsteiner University (KL Krems), din Austria, și publicat în revista *Computers in Human Behavior*, clarifică de ce cercetările anterioare au avut rezultate contradictorii. Conform autorilor, esențial nu este neapărat timpul jucat de adolescenți, ci dacă activitatea rămâne controlată sau devine compulsivă.
## Nu timpul petrecut în jocuri video influențează tinerii. Iată și motivele!
Până în prezent, unele studii au corelat jocurile video cu rezultate școlare slabe, probleme de somn și dificultăți psihosociale, în timp ce altele au evidențiat efectele pozitive asupra atenției, orientării spațiale și abilităților de rezolvare a problemelor. O explicație ar fi că multe dintre cercetări au tratat implicarea intensă și dependența de jocuri ca echivalente.
„Timpul petrecut în jocuri este o măsurare prea restrânsă pentru a fi analizată în mod izolat. Un adolescent care petrece multe ore într-un joc complex de strategie comportă o situație foarte diferită comparativ cu tânărul care nu poate înceta să joace, chiar și în fața efectelor negative. Studiul nostru evidențiază necesitatea ca cercetările să facă distincții mai clare între aceste tipuri de utilizare”, a explicat dr. David Willinger, citat de TechXplore.
Concluziile au arătat că dependența de jocuri video este asociată cu performanțe cognitive mai slabe în toate domeniile evaluate, incluzând raționamentul, abilitățile verbale și numerice, orientarea vizual-spațială și memoria pe termen lung. Cei afectați au avut un număr mai mare de greșeli în testele care necesită decizii rapide.
## Cât de relevant este tipul de joc?
Pe de altă parte, după ce a fost eliminat factorul comportamentului compulsiv, timpul mediu zilnic dedicat jocurilor a fost corelat modest, dar semnificativ, cu rezultate mai bune în anumite domenii cognitive. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că acest lucru nu dovedește că jocurile video cresc inteligența.
Tipul jocului s-a dovedit a fi de asemenea crucial. Jocurile de strategie și cele de tip role-playing au fost legate de performanțe mai bune la testele de raționare și de abilități verbale, în timp ce jocurile de tip shooter au avut cea mai puternică corelație cu simptomele dependenței de jocuri. Analiza a inclus 3.854 de adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani și sugerează că evaluarea impactului jocurilor video trebuie să depășească simpla măsurare a timpului de joc.
## Vă sugerăm să citiți și:
– [Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul](https://www.descopera.ro/stiinta/21100126-oamenii-de-stiinta-au-descoperit-circuitul-somnului-profund-care-dezvolta-muschii-arde-grasimile-si-stimuleaza-creierul)
– [Secretul îmbătrânirii sănătoase poate fi ascuns chiar în sângele nostru](https://www.descopera.ro/stiinta/21100078-secretul-imbatranirii-sanatoase-poate-fi-ascuns-chiar-in-sangele-nostru)
– [
