Bondarii sunt expuși la mult mai multe metale toxice decât albinele. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge (Anglia) demonstrează că bondarii acumulează de până la șapte ori mai multe metale grele toxice comparativ cu albinele melifere, chiar și când obțin hrană din aceleași locuri. Expunerea la aceste substanțe poate influența atât abilitatea insectelor de a căuta hrană, cât și succesul reproducției.
Poluarea cu metale grele se întâlnește la scară globală, fiind prevalentă în apropierea zonelor industriale, miniere și urbane. Totuși, contaminanții pot ajunge și în regiunile rurale prin aer, nămolurile provenite din stațiile de epurare sau prin îngrășăminte și substanțe utilizate în agricultură.
În timpul colectării nectarului și polenului, albinele pot absorbi fără să știe metale grele din sol, praf sau polen contaminat. Chiar și în cantități reduse, unele dintre aceste elemente pot afecta memoria și capacitatea de învățare, reducând eficiența cu care găsesc hrană și se orientează. De asemenea, metalele grele pot afecta succesul reproducerii și pot interfere cu dezvoltarea puietului.
Bondarii sunt expuși la mult mai multe metale toxice decât albinele. Ce semnifică acest fapt?
Anterior, albinele melifere erau considerate un indicator valoros al contaminării mediului în zonele grav poluate. Totuși, studiul ilustrează că diverse specii de albine acumulează metale grele diferit, iar bondarii sunt expuși la mult mai multe metale toxice decât albinele.
Cercetătorii au folosit capcane speciale pentru a colecta probe de polen și au analizat concentrațiile de arsen, cadmiu, crom, cobalt, plumb și staniu atât în polen, cât și în corpul albinelor adulte. Probe au fost obținute din stupine localizate în comitatul Cambridgeshire, o zonă cu un nivel relativ scăzut de contaminare a solului.
Deși coloniile de albine melifere și cele de bondari erau situate una lângă alta și se hrăneau în aceleași peisaje, diferențele au fost evidente. Polenul recoltat de bondari avea de două până la șapte ori mai multe metale grele decât cel adunat de albinele melifere, iar organismul acestora prezenta concentratii de aproximativ trei ori mai mari, informează EurekAlert.
„Majoritatea nivelurilor de metale identificate nu erau suficient de ridicate pentru a omorî albinele, dar chiar și concentrațiile scăzute pot afecta sănătatea și succesul coloniilor într-un mod subtil, dar semnificativ, influențându-le abilitatea de a găsi hrană și de a se reproduce”, a subliniat Sarah Scott, autorul principal al studiului.
De unde provin diferențele?
Cercetătorii cred că aceste diferențe sunt cauzate atât de comportamentele de hrănire, cât și de particularitățile biologice ale fiecărei specii. Albinele melifere trăiesc în colonii mari, cu zeci de mii de indivizi, și pot zbura până la 10 kilometri în căutarea hranei, ceea ce le permite să evite zonele puternic contaminate. Bondarii, pe de altă parte, formează colonii mult mai mici, cu câteva zeci sau sute de indivizi, își construiesc cuiburile în sol și se deplasează, de regulă, la nu mai mult de 1,5 kilometri de acestea.
În plus, bondarii au o blană mai densă decât albinele melifere, ceea ce le permite să rețină mai ușor praful și particulele fine din atmosferă care pot conține metale grele. Acestea se fixează pe corpul insectelor și ajung ulterior în polenul transportat spre cuib.
„Chiar și în zone considerate sigure, la distanță de centre industriale sau exploatări miniere, albinele pot acumula metale toxice. În cazul bondarilor, coloniile au puțini lucrători, astfel că pierderea chiar și a unui număr mic de indivizi poate
