Ceva era absent din ecuația găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee. Timp de peste jumătate de secol, astronomii au căutat dovezi ale unui vânt cosmic despre care teoriile afirmau că ar trebui să fie emis de Sagittarius A, gaura neagră din inima galaxiei noastre. În ciuda telescoapelor din ce în ce mai avansate, acest flux de materie a rămas neobservat.
Acum, cercetătorii de la Northwestern University anunță că au reușit în sfârșit să detecteze acest vânt subtil, rezolvând astfel unul dintre cele mai vechi enigme ale astronomiei galactice. Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
„Dacă o gaură neagră nu se află într-un vid perfect, ea trebuie să genereze un vânt într-un fel sau altul”, a declarat Mark Gorski, coautor al studiului de la centrul CIERA. „Iar în univers nu există un vid perfect. Acesta este prima dată când avem o imagine destul de clară pentru a observa amprenta acestui vânt.”
Pe măsură ce gazul este atras de o gaură neagră, se accelerează până la viteze aproape de cea a luminii. Energia și presiunea generate pot respinge o parte din acest material înapoi în spațiu sub formă de vânturi sau jeturi.
Deoarece gaură neagră se află acum într-o fază de relativă liniște și este ascunsă în spatele straturilor dense de praf și gaz ionizat ale discului galactic, observarea sa directă a fost extrem de provocatoare.
Unul dintre cele mai vechi mistere ale astronomiei galactice
Echipa a folosit date adunate pe parcursul a cinci ani de radiotelescopul ALMA din Chile pentru a cartografia gazul molecular rece de carbon pe o rază de trei ani-lumină în jurul găurii negre. Imaginea obținută a fost de 100 de ori mai profundă și de 80 de ori mai clară decât versiunile anterioare, conform ScitechDaily.
Cercetătorii au descoperit o anomalie majoră: o cavitate imensă în formă de con, lungă de trei ani-lumină și cu o deschidere de 45 de grade, complet liberă de gaz molecular rece.
Singura explicație rezonabilă a fost existența unui vânt fierbinte provenit de la Sagittarius A, care fie împinge gazul rece, fie îl încălzește atât de mult încât devine nedetectabil în spectrul radio. Calculele au arătat că energia totală a stelelor din apropiere nu ar fi fost suficientă pentru a crea o astfel de structură.
O anomalie majoră
Pentru a valida descoperirea, astronomii au comparat harta radio furnizată de ALMA cu datele în raze X colectate de Observatorul Chandra al NASA. Imaginile s-au suprapus perfect: cavitatea conică identificată de ALMA era complet umplută cu gaz fierbinte, emițător de raze X.
„Când găsești ceva ce nimeni nu a mai observat, primul gând nu este că ai realizat o descoperire, ci te întrebi ce ai greșit în analiza ta”, explică coautoarea studiului, Elena Murchikova. „Dar când am suprapus imaginea noastră cu cea în raze X, totul a devenit clar.”
Echipa estimează că acest flux de vânt este activ de cel puțin 20.000 de ani.
Descoperirea oferă o oportunitate rară de a studia comportamentul unei găuri negre supermasive în starea sa de repaus, spre deosebire de galaxiile îndepărtate care pot fi observate doar în fazele lor violente și active.
