Ceasurile biologice constituie o metodă de a utiliza măsurători precise din organism (analize de sânge, celule bucale, salivă) pentru a stabili nu atât vârsta în ani calendaristici, cât și parcursul sănătății fizice.
Studiile derivate din acestea sugerează o varietate de modificări ale stilului de viață capabile să ne păstreze tineri: de la suplimente și igiena somnului, până la alimentație, activități culturale și sport.
Cu toate acestea, accesul la aceste surse de tinerețe devine mult mai complicat sub presiunea stresului financiar sau a marginalizării sociale. Iar un nou studiu evidențiază că această barieră afectează comunități întregi, manifestându-se încă din copilărie.
Studiul confirmă că un statut socioeconomic scăzut și marginalizarea etnică sau rasială sunt constant corelate cu o îmbătrânire biologică accelerată. Legătura este cel mai evidentă prin intermediul celei mai recente generații de ceasuri epigenetice.
Aceste ceasuri nu sunt instrumente fizice, ci algoritmi care analizează tiparele de modificări moleculare din ADN (numite marcaje epigenetice). Ele estimează gradul de uzură al organismului în raport cu o traiectorie considerată normală.
O persoană cu o îmbătrânire biologică lentă va părea mai tânără decât vârsta sa oficială, în timp ce un ritm accelerat aduce boli asociate vârstei înaintate mult mai devreme.
Tiparele îmbătrânirii premature
Faptul că sărăcia și rasismul afectează sănătatea nu este o noutate; multe studii demonstrează că persoanele dezavantajate au o speranță de viață mai scurtă. Inegalitățile structurale legate de identitatea etnică se suprapun adesea cu lipsurile materiale, amplificând efectele negative.
Noul studiu, realizat de cercetători de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană (Germania) și Universitatea Columbia (SUA), a evaluat sensibilitatea acestor ceasuri în identificarea disparităților. Analizând date din 140 de studii anterioare, implicând aproape 66.000 de participanți din 23 de țări (cu vârste de la 0 la 86 de ani), echipa a testat trei generații de modele epigenetice.
Efectele sărăciei au fost reflectate cel mai fidel de ceasurile din generația a treia, care măsoară chiar ritmul actual al îmbătrânirii celulare, spre deosebire de modelele anterioare, care se concentrau doar pe estimarea vârstei cronologice.
Focalizându-se pe datele pediatrice, autorii au descoperit că tiparele îmbătrânirii premature se manifestă devreme: copiii din familii defavorizate îmbătrânesc biologic mai repede decât cei din medii înstărite.
Un ritm accelerat de degradare celulară
De asemenea, adulții care au crescut în condiții dezavantajate mențin un ritm accelerat de degradare celulară, subliniind impactul pe termen lung al privărilor din copilărie.
Cercetătorii au analizat și date din SUA pentru a verifica dacă tendințele se aplică minorităților etnice. Comparând profilele
