Numeroși tineri afirmă că experimentează aceeași situație aproape în fiecare zi. Intra într-o încăpere și uită de ce au venit, parcurg câteva pagini fără a reține multe informații sau își pierd concentrarea după doar câteva secunde de distragere. Pentru unii, această senzație a devenit atât de comună încât încep să se întrebe dacă memoria lor s-a modificat în ultimii ani.
Neurologii și psihologii subliniază fenomenul ce apare din ce în ce mai des, în special în rândul celor care petrec multe ore în fața ecranelor și trăiesc într-un ritm influențat de notificări, multitasking și lipsă de odihnă. Nu este vorba despre pierderea memoriei legată de îmbătrânire sau afecțiuni neurologice. În multe cazuri, creierul pare mai degrabă copleșit de viteza și volumul de informații disponibile în viața cotidiană.
Experții explică faptul că memoria este foarte dependentă de atenție. Dacă atenția este fragmentată în mod constant, informațiile nu pot fi stocate eficient. Creierul primește continuu mesaje, imagini, clipuri video și notificări, iar această succesiune rapidă reduce timpul necesar pentru a procesa informațiile în profunzime.
Numeroși tineri au ajuns să consume conținut în intervale foarte scurte: câteva secunde de video, câteva rânduri citite rapid, urmate de o nouă notificare sau o altă aplicație deschisă. Iar pe parcurs, această alternare constantă poate influența abilitatea de concentrare și modul în care creierul organizează informațiile esențiale.
Creierul nu reține informațiile în mod eficient atunci când atenția este întreruptă constant
Studiile realizate în ultimii ani demonstrează că multitasking-ul digital consumă considerabil mai multă energie mentală decât își imaginează majoritatea oamenilor. Atunci când cineva răspunde la mesaje, verifică rețelele sociale și încearcă în același timp să citească sau să lucreze, creierul trece rapid de la un context la altul. Procesul poate părea simplu, dar necesită constant atenția și memoria de lucru.
Memoria de lucru funcționează ca un spațiu temporar în care creierul reține informațiile necesare pe termen scurt. Când acest sistem este suprasolicitat, oamenii încep să uite detalii simple, să piardă idei sau să întâmpine dificultăți în organizarea gândurilor.
Somnul are, de asemenea, o importanță semnificativă. În timpul somnului profund, creierul procesează și stabilizează informațiile acumulate pe parcursul zilei. Tot mai multe cercetări indică faptul că lipsa somnului afectează în mod direct memoria, atenția și viteza de reacție.
Problema este frecvent întâlnită la persoanele care adorm târziu, dorm puțin și își petrec ultimele momente înainte de somn pe telefon. Se știe deja că lumina emisa de ecrane și stimularea constantă pot afecta inclusiv calitatea odihnei, iar creierul nu mai are timpul necesar pentru recuperare.
Psihologii remarcă și o creștere a oboselii mentale asociate cu suprastimularea digitală. Multe persoane tinere trec rapid de la muncă sau studiu la rețele sociale, videoclipuri, jocuri sau notificări, fără a avea perioade reale de pauză cognitivă.
Neurologii susțin că problema nu se rezumă doar la memorie, ci și la stilul nostru de viață
Mulți tineri descriu din ce în ce mai frecvent o stare de „ceață mentală”, corelată cu dificultăți de concentrare, oboseală acumulată, somn insuficient și suprasolicitare informațională.
Pandemia a modificat
