Solstițiul de vară va fi celebrat în această săptămână în emisfera nordică, semnalând debutul oficial al verii astronomice. De ce solstițiul reprezintă cea mai lungă zi a anului?
Anul acesta, solstițiul se va produce duminică, 21 iunie, însă, deși îl percepem în mod obișnuit ca o zi completă, solstițiul este de fapt un moment specific, când emisfera nordică este înclinată cu maxim spre Soare. Momentul exact în acest an va fi 11:24 (ora României).
Pentru cei din emisfera nordică, această dată este în general percepută ca mijlocul verii astronomice, fiind ziua cu cea mai mare durată a luminii și cea mai scurtă noapte. Totuși, solstițiul nu cade întotdeauna pe 21 iunie; în funcție de an, poate să se întâmple și pe 20 sau 22 iunie.
Acest weekend marchează cea mai lungă zi a anului
În anii bisecți, solstițiul se produce cel mai frecvent pe 20 iunie. Această variație se datorează faptului că Pământului îi ia puțin mai mult de 365 de zile (aproximativ șase ore în plus) pentru a completa o orbită în jurul Soarelui.
Pentru a menține calendarul sincronizat cu mișcarea reală a Pământului, o zi suplimentară este adăugată o dată la patru ani.
Planeta noastră nu se rotește pe o axă perfect verticală, ci este înclinată. Această înclinație face ca, pe parcursul anului, cantitatea de lumină solară primită de diverse regiuni să varieze pe măsură ce Pământul orbitează în jurul Soarelui.
Pe parcursul a jumătate de an, emisfera nordică este înclinată spre Soare, iar la solstițiul de vară aceasta se află cel mai direct orientată către el. În acel moment, Soarele pare a fi direct deasupra Tropicului Racului, explică BBC.
Fără această înclinație, nu am avea anotimpuri evidențiate, deoarece durata zilei și a nopții ar rămâne aproape constantă pe parcursul întregului an.
Etimologie
Cuvântul „solstițiu” provine din termenii latini „sol” (soare) și „sistere” (a se opri), referindu-se la impresia că mișcarea Soarelui pe cer pare să încetinească sau să „se oprească” în acest interval.
Deși este cea mai lungă zi a anului, solstițiul de vară nu coincide cu cel mai devreme răsărit sau cu cel mai târziu apus. Răsăriturile cele mai timpurii se produc înainte de solstițiu, iar apusurile cele mai târzii după acesta.
Din perspectiva meteorologică, vara începe însă mai devreme, la 1 iunie, și se finalizează la 31 august. Acest mod de împărțire este utilizat pentru a standardiza și a facilita compararea statisticilor sezoniere.
