Orașele mayașe au fost părăsite într-un interval de timp relativ scurt, iar cercetătorii continuă să investigheze cauzele declinului uneia dintre cele mai sofisticate civilizații ale lumii antice.
Pentru sute de ani, civilizația mayașă a ridicat orașe imense, piramide grandioase și unele dintre cele mai avansate sisteme de scriere și astronomie din istoria antică. În perioada sa de maximă expansiune, în intervalul aproximativ 250 – 900 d.Hr., marile centre mayașe din sudul Mexicului, Guatemala și Honduras adăposteau milioane de locuitori.
Apoi, într-un interval surprinzător de limitat pentru o civilizație atât de extinsă, multe dintre aceste orașe au început să fie lăsate în urmă. Templele și piețele au devenit pustii, construcțiile monumentale au fost înghițite treptat de junglă, iar una dintre cele mai avansate civilizații din Americile precolumbiene a intrat într-un declin accentuat.
Istoricii și arheologii au căutat îndelung să înțeleagă ce a dus la abandonarea marilor centre mayașe. Unele teorii sugerează războaiele, altele epidemiile sau invaziile venite din afară. Totuși, cercetările recente indică faptul că declinul civilizației mayașe a fost, cel mai probabil, rezultatul mai multor cauze, una dintre explicațiile esențiale fiind legată de schimbările climatice.
Studiile realizate pe sedimente, peșteri și lacuri din zonă sugerează că regiunea a traversat mai multe perioade severe de secetă între secolele VIII și X. Pentru orașe dens populate și strict dependente de agricultură, lipsa apei putea conduce la foamete, conflicte și destabilizarea întregului sistem social.
În numeroase regiuni mayașe nu existau râuri mari permanente, iar comunitățile erau dependente de rezervoare artificiale și de colectarea apei de ploaie. Cercetătorii consideră că secetele repetate au avut un impact negativ asupra producției agricole și aprovizionării populației.
În plus față de problemele climatice, orașele-state mayașe erau adesea implicate în conflicte militare. Inscripțiile descifrate de arheologi demonstrează că războaiele dintre elite se intensificaseră considerabil în ultimele secole înainte de colaps. Instabilitatea politică și luptele pentru resurse au agravat, cu siguranță, criza deja provocată de secetă.
Alte cercetări sugerează și probleme de suprapopulare și exploatare excesivă a mediului. Pentru a susține orașe uriașe și proiecte monumentale, mayașii au defrișat mari zone împădurite, ceea ce ar fi putut influența ecosistemele locale și rezervele de apă.
Colapsul nu a însemnat, totuși, dispariția completă a mayașilor. Populațiile mayașe au continuat să trăiască în multe regiuni din America Centrală, iar milioane de descendenți mayași există și în prezent. Ceea ce s-a prăbușit a fost sistemul marilor orașe și al centrelor politice monumentale din perioada clasică.
Mai mult, cercetătorii afirmă că multe dintre orașe nu au fost distruse brusc, ci abandonate treptat pe măsură ce populația s-a mutat către alte regiuni considerate mai stabile și mai u…
