O arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă. De regulă, deși nu întotdeauna, arahnidele se hrănesc cu alte nevertebrate, precum păianjeni și artropode mai mici. Statutul lor ca prădători ai vertebratelor este însă mult mai puțin clar decât relația lor cu prada de dimensiuni reduse, în special în cazul grupurilor de arahnide cu aspect mai delicat, cum ar fi Opiliones. Totuși, observațiile din diverse regiuni ale globului indică faptul că acest grup nu se limitează la insecte și poate vâna chiar și broaște.
O arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă. Păianjenii sunt cei mai cunoscuți reprezentanți ai arahnidelor care atacă vertebrate, în timp ce celelalte grupuri taxonomice au primit mult mai puțină atenție din partea cercetătorilor. Aici intervine Opiliones, un ordin cu aproximativ 6.700 de specii. Deși nu au venin, aceste arahnide utilizează o gamă variată de tactici comportamentale pentru a captura și consuma pradă de câteva ori mai mare decât ele.
În mai multe observații efectuate în America de Sud, cercetătorii au surprins aceste arahnide vânând broaște și chiar hrănindu-se cu acestea. Pe 5 februarie 2020, în timpul unei cercetări realizate într-o rezervă naturală din Ecuador, „un mascul de Holocranaus aff. angulus a fost observat atacând un exemplar viu de Pristimantis sp.”, menționează autorii studiului.
Alte două observații similare au fost raportate tot în Ecuador, toate implicând broaște consumate lent de diverse specii de Opiliones pe frunze suspendate deasupra solului.
Dovada că această arahnidă este și prădătoare, nu doar necrofagă
„Nu știam că este ceva deosebit. Credeam că este comun, pentru că broaștele sunt o pradă bună pentru oricine. Nu au solzi sau oase dure. Sunt ca niște ursuleți gumați ai pădurii”, a declarat Lizardo Proaño, ghid la Mashpi Lodge, pentru Smithsonian Magazine.
O ultimă observație a fost făcută în Columbia, unde arahnida ținea broasca de piciorul posterior drept în timp ce o consuma. Aceste interacțiuni, observate la specii diferite atât de broaște, cât și de Opiliones, sugerează că acest tip de prădare ar putea fi mult mai răspândit decât s-a crezut anterior.
Cum vânează Opiliones?
Deoarece nu dispune de venin, aceste arahnide compensează prin pedipalpi dotați cu țepi și prin corpuri robuste, protejate de un exoschelet solid. De asemenea, aceste arahnide prezintă dimorfism sexual, masculii având corpuri mai mari și pedipalpi mai dezvoltați, trăsături asociate competiției între masculi. Cercetătorii cred că aceste caracteristici îi pot ajuta și la capturarea unor broaște de dimensiuni mari. Totuși, doar în două dintre cazurile observate s-a confirmat că era vorba despre masculi, celelalte exemplare neputând fi identificate pe baza sexului.
Autorii studiului sugerează de asemenea că hrănirea ocazională cu pradă mare, cum ar fi broaștele, ar putea constitui o sursă semnificativă de macronutrienți pentru Opiliones. Unele specii au comportamente care necesită multă energie, cum ar fi păzirea ouălor, ceea ce limitează timpul disponibil pentru hrănire, scrie IFL Science.
Studiul a fost publicat în revista Ecology and Evolution.
