Amnezia – nume uitate, confuzii, dezorientare – reprezintă principalul aspect pe care indivizii îl leagă de boala Alzheimer. Cu toate acestea, conform studiilor realizate de cercetători, boala își face apariția mai devreme, chiar cu un deceniu înainte de manifestarea simptomelor tipice. În acea perioadă, creierul suferă modificări subtile, greu de depistat, care afectează comportamentul, emoțiile și gestionarea activităților zilnice.
Experții încearcă în prezent să identifice aceste semne timpurii, având în vedere că un diagnostic timpuriu ar putea spori eficiența tratamentelor și ar permite pacienților să ia decizii importante pentru sănătate și aspecte financiare înainte de a fi prea târziu.
Probleme neașteptate financiare
Unul dintre primele semne de avertizare identificate de cercetători se referă la modul în care o persoană își administrează banii. Situația nu constă doar în a uita să achite facturile. Dificultățile financiare pot apărea chiar cu șase ani înainte de a fi pus diagnosticul de demență, conform studiilor efectuate.
Persoanele afectate pot deveni mai expuse la escrocherii, pot realiza investiții riscante sau pot cheltui mai mult decât își permit. De asemenea, cercetătorii au observat inclusiv o scădere semnificativă a averii cu anii care preced diagnosticul. Uneori, o persoană care a fost prudentă întreaga viață începe brusc să ia decizii financiare impulsive sau neobișnuite.
Pierdere inexplicabilă în greutate
Scăderea în greutate este adesea asociată cu afecțiuni digestive, cancer sau stres. Totuși, cercetătorii au demonstrat că aceasta poate să apară și cu aproape un deceniu înainte de debutul simptomelor cognitive ale demenței.
Ceea ce pare mai relevant decât greutatea propriu-zisă este tendința de a scădea constant în greutate. Procesul devine mai pronunțat în special în cei doi-patru ani anterior diagnosticării. Experții suspectează că modificările cerebrale pot influența apetitul, energia necesară gătitului sau chiar hormonii responsabili de senzația de foame.
Schimbări subtile în comunicare
Un alt semn timpuriu poate fi modificarea modului în care oamenii se exprimă verbal sau în scris. Studii publicate în revista The Lancet au evidențiat că unele schimbări în limbaj pot apărea cu aproximativ șapte ani înainte de diagnosticul de Alzheimer.
Persoanele afectate tind să utilizeze propoziții mai scurte și mai simple, evită detalii specifice și înlocuiesc termenii precisi cu formulări generalizate. De exemplu, în loc să folosească „mamă” sau „fiu”, recurg mai des la termeni precum „femeie” sau „băiat”.
Aceste variații sunt aproape imposibil de observat în conversațiile de zi cu zi, dar pot fi detectate de programele de analiză a limbajului.
Reducerea capacității olfactive
Pierderea simțului olfactiv a devenit cunoscută recent, în special din cauza COVID-19, însă cercetătorii afirmă că aceasta poate fi legată și de afecțiuni neurodegenerative. Într-un studiu, fiecare punct pierdut în cadrul unui test de identificare a mirosurilor a fost asociat cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Alzheimer.
Oamenii de știință consideră că anumite celule imunitare din creier ar putea ataca din greșeală conexiunile neuronale implicate în procesarea mirosurilor. Totuși, mecan
