O echipă internațională de cercetători a realizat o descoperire impresionantă în situl arheologic Marathousa 1 din regiunea Peloponez, Grecia, dezvăluind cele mai vechi unelte de lemn cunoscute până în prezent, care datează de aproximativ 430.000 de ani. Aceste artefacte, îngropate pe malul unui fost lac, ilustrează abilitățile strămoșilor noștri în prelucrarea lemnului, contestând concepțiile anterioare referitoare la competențele lor tehnice.
Studiul, apărut în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), descrie două obiecte din lemn lucrate cu mare atenție. Primul, realizat din lemn de arin, ar fi fost folosit pentru săpat sau pentru decojirea copacilor, în timp ce al doilea, provenind din familia salciei sau plopului, a fost, de asemenea, sculptat manual. Anterior, dovezile privind utilizarea uneltelor de lemn erau estimate la 476.000 de ani, fiind asociate cu alte scopuri decât cele de instrumente de mână.
Marathousa 1 a scos la iveală, de-a lungul timpului, unelte de piatră, oase de animale, inclusiv de elefanți, sugerând că locul era folosit pentru tranșarea prăzii și indicând că oamenii timpurii aveau comportamente complexe. Expertul dr. Annemieke Milks evidențiază importanța condițiilor speciale necesare pentru conservarea obiectelor de lemn, iar analiza detaliată a fragmentelor descoperite a arătat urme clare de cioplire și uzură.
Descoperirea sugerează că utilizarea plantelor și a lemnului era parte integrantă a vieții cotidiene acum aproape jumătate de milion de ani, rescriind astfel cronologia tehnologică a homininilor. Același sit arheologic a revelat și o dinamică periculoasă a mediului, cu urme de gheare de carnivor, semnalând o competiție acerbă între specii pentru resurse. Această descoperire inovatoare sugerează că abilitățile de prelucrare a lemnului ale strămoșilor noștri timpurii erau mai sofisticate decât se credea inițial, oferind o nouă viziune asupra evoluției umane.
