AtLAST este telescopul care ar putea revela jumătatea „absentă” a Universului
Un nou telescop condus de cercetători europeni ar putea cartografia „jumătatea ocultă” și plină de praf a Universului, utilizând simultan energie fără combustibili fosili.
Dacă ai observat vreodată Calea Lactee pe cerul nopții, este probabil să fi remarcat că pare neclară. Această „cețuri” este praf cosmic, prezent în special în regiunile centrale ale galaxiilor, care blochează o mare parte din lumină. Din această cauză, aproximativ jumătate din lumina emisă de galaxii rămâne „îngropată”.
Pentru a „percepe” prin aceste zone, astronomii recurg la telescoape submilimetrice, care detectează radiații între undele radio și cele infraroșii. Fără aceste telescoape, imaginea noastră despre Univers ar fi extrem de incompletă.
„Fără observații în submilimetru, avem o viziune foarte părtinitoare a Universului. Pierdem exact regiunile cele mai ascunse de praf”, a detaliat Claudia Cicone, de la Universitatea din Oslo (Norvegia).
Telescopul care ar putea revela jumătatea „absentă” a Universului
În ultimele decenii, aparate precum Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din Chile au facilitat explorarea acestor zone. Acum, comunitatea științifică dorește să progreseze mult mai mult prin proiectul Atacama Large Aperture Submillimeter Telescope, un telescop gigantic cu o antenă de 50 de metri, mult mai mare decât orice instrument submilimetric creat anterior.
AtLAST este telescopul care ar putea revela jumătatea „absentă” a Universului. Proiectul se află în etapa de dezvoltare numită AtLAST2, care se va desfășura până în 2028 și implică cercetători din Europa, Chile, Africa de Sud, Canada, Taiwan, Thailanda, Noua Zeelandă, Japonia și SUA. Obiectivul este testarea tehnologiilor și planificarea unei funcționări cât mai ecologice.
„În acest moment vedem doar vârful aisbergului”, a menționat Cicone. O mare parte din gazul și praful rece care constituie galaxiile rămâne indisponibil pentru observație.
Noul telescop ar funcționa ca o „cameră panoramică” pentru Univers. Dacă ALMA acționează ca un microscop extrem de performant, AtLAST ar putea cartografia rapid regiuni enorme ale cerului, observând suprafețe de până la 16 ori mai mari decât Luna pe cer într-o singură observație.
Pentru a îndeplini acest lucru, telescopul ar avea o structură impozantă: o antenă principală de 50 de metri, o oglindă secundară de 12 metri și o greutate totală de aproximativ 4.400 de tone. Acesta ar urma să fie amplasat lângă ALMA, în deșertul Atacama, la peste 5.000 de metri altitudine, unde aerul este extrem de uscat și clar, conform Phys.org.
Un telescop ecologic
Un aspect esențial al proiectului este sustenabilitatea: telescopul ar funcționa exclusiv pe energie regenerabilă, combinând solarul cu sisteme de stocare și chiar recuperarea energiei în timpul frânării, asemănător unui vehicul hibrid.
„Ne propunem să utilizăm energie aproape zero-carbon, inclusiv pentru producția materialelor”, a explicat Cicone.
Prin intermediul acestor observații, AtLAST ar putea descoperi milioane de galaxii ascunse în praf cosmic, structuri de gaz rece care sprijină formarea stelelor și chiar componente invizibile ale atmosferei solare. Conform unor estimări, ar putea identifica până la 50 de milioane de galaxii în doar 1.000 de ore de observații.
Aceste date ar contribui la o mai bună înțelegere a evoluției Universului, a materiei întunecate și a energiei întunecate, precum și a „materiei lipsă” care rămâne nedetectată în jurul galaxiilor.
În plus, telescopul ar putea investiga molecule precursoare ale vieții și procesele de formare a stelelor și
