Un uriaș vulcan submarin din Pacificul de Sud ar putea avea potențialul de a revela o nouă armă surprinzătoare în lupta împotriva schimbărilor climatice.
În ianuarie 2022, vulcanul submarin Hunga Tonga a generat una dintre cele mai intense erupții din era modernă. Totuși, cercetătorii au descoperit recent că erupția a provocat o reacție atmosferică neașteptată care a condus la eliminarea parțială a metanului din atmosferă. Această descoperire ar putea contribui la elaborarea unor strategii inovatoare pentru stoparea încălzirii globale.
Folosind date din observații satelitare, oamenii de știință au descoperit niveluri neobișnuit de mari de formaldehidă în interiorul imensului nor vulcanic. Această descoperire a atras imediat atenția lor deoarece formaldehida se formează atunci când metanul se descompune în atmosferă.
„Când am examinat imaginile obținute prin satelit, am fost surprinși să observăm un nor cu o concentrație record de formaldehidă. Am putut urmări norul timp de 10 zile, călătorind până în America de Sud. Având în vedere că formaldehida persistă doar câteva ore, acest lucru a indicat că norul a continuat să distrugă metanul timp de mai bine de o săptămână”, spune Dr. Maarten van Herpen, autorul principal al cercetării publicate în Nature Communications.
Cercetătorii cred că erupția a activat un mecanism chimic rar, recunoscut anterior într-un context complet diferit. În studii anterioare, s-a observat că praful saharian care străbate Atlanticul poate interacționa cu sarea din aerosolii marini, generând particule de „sare de fier”.
O nouă armă surprinzătoare împotriva schimbărilor climatice
Exponate la lumina solară, acestea eliberează atomi de clor care reacționează cu metanul și contribuie la descompunerea sa. „Aspectul nou și complet surprinzător este că același mecanism pare a se desfășura într-un nor vulcanic în stratosferă, unde condițiile fizice sunt complet diferite”, afirmă profesorul Matthew Johnson de la Departamentul de Chimie al Universității din Copenhaga.
Pe parcursul erupției din Tonga, cantități enorme de apă de mare sărată au fost propeliate în stratosferă alături de cenușa vulcanică. Amestecul format, sub influența soarelui, a creat clorul reactiv care a „consumat” metanul.
Metanul contribuie la aproximativ o treime din încălzirea globală actuală. Într-o perioadă de 20 de ani, metanul captează de aproximativ 80 de ori mai multă căldură comparativ cu CO2. Totuși, spre deosebire de dioxidul de carbon, metanul se descompune în aproximativ 10 ani, conform Sciencedaily.
O reacție neașteptată
Din acest motiv, reducerea metanului este considerată o „frână de urgență” pentru schimbările climatice. Eliminarea sa ar putea încetini procesul de încălzire mult mai rapid decât prin reducerea nivelurilor de CO2, oferind astfel umanității timp să evite prăbușirile ecologice.
Descoperirea ar putea stimula soluții de inginerie climatică menite să accelereze artificial eliminarea metanului. Marea provocare a fost întotdeauna evaluarea eficacității acestor metode, dar acest studiu arată că procesul poate fi monitorizat cu acuratețe prin intermediul sateliților.
„Este o oportunitate pentru industrie de a încerca să reproducă acest fenomen natural, dar numai dacă se poate dovedi că este sigur și eficient”, concluzionează Matthew Johnson.
Vă mai recomandăm să citiți și:
<a href="https://www.descopera.ro/stiinta/21056606-o-gaura-neagra-s-a-trezit-dupa-100-de-milioane-de-ani-si-a-erupt-ca-un-vulcan-cos
