O inovație revoluționară dezvăluită la Universitatea din Hong Kong (HKU) ar putea aborda una dintre cele mai mari dificultăți ale hidrogenului verde: cum să creezi electrolizoare destul de durabile pentru apa de mare, dar economice pentru producția industrială.
Echipa condusă de profesorul Mingxin Huang a conceput un oțel inoxidabil special pentru generarea de hidrogen (SS-H2). Acest material rezistă la coroziune în condiții care depășesc limitele oțelului tradițional, fiind perfect pentru medii dure și saline, conform ScienceDaily.
Hidrogenul verde este produs prin electroliza apei utilizând energie regenerabilă. Apa de mare reprezintă o resursă abundentă, însă ionii de clor și coroziunea deteriorează rapid componentele metalice. Până acum, singura opțiune erau componentele din titan acoperite cu aur sau platină, materiale extrem de costisitoare.
Înlocuirea titanului cu noul oțel SS-H2 ar putea duce la o reducere a costurilor materialelor structurale de circa 40 de ori. Pentru un sistem de electroliză de 10 megawați, unde structura constituie peste jumătate din cheltuieli, această economie este uriașă.
**O abordare mai accesibilă pentru energie curată**
Oțelul inoxidabil standard se protejează printr-un strat fin de crom. Totuși, la tensiuni mari, acest strat se dizolvă. Inovația echipei HKU constă într-o metodă de „pasivare secvențială dublată”. Pe lângă stratul de crom, la un anumit potențial electric, se generează un al doilea strat protector bazat pe mangan.
Această barieră suplimentară protejează oțelul la un potențial extrem de ridicat de 1700 mV, mult mai sus decât pragul necesar oxidării apei.
„La început, ne-a fost greu să credem, deoarece concepția predominantă este că manganul afectează negativ rezistența la coroziune. Este o descoperire contrăintuitivă, care nu poate fi explicată prin cunoștințele curente din știința coroziunii”, a declarat dr. Kaiping Yu, autor principal al studiului.
**O provocare inginerască**
Proiectul a durat șase ani, de la prima observație până la elucidarea mecanismului atomic. Rezultatele au fost deja brevetate la nivel internațional, iar o fabrică din China continentală a și început producția primelor tone de sârmă bazată pe SS-H2.
Deși transformarea acestui material în produse finite (precum plase sau spume metalice) rămâne o provocare tehnică, succesul industrializării este aproape.
Într-un sector în care durabilitatea și costul dictează succesul unei tehnologii, SS-H2 ar putea fi pasul decisiv spre o economie bazată pe hidrogen curat și accesibil.
Vă recomandăm să citiți și:
– Inginerii au transformat algele putrezite în combustibil pentru vehicule
– Inginerii de la MIT au creat cea mai lungă baterie din fibră flexibilă din lume
– Inginerii canadieni au inventat robotul care te ajută să găsești obiectele pierdute
– Inginerii au creat în sfârșit sticla biodegradabilă și bioreciclabilă
