Poate părea surprinzător, dar somnul scurt ar putea fi cheia unor mari revelații. Celebrul exemplu al lui Dmitri Mendeleev, care a visat tabelul periodic, nu este doar un mit: cercetătorii din Germania și Franța au arătat că o scurtă repriză de somn poate, în anumite condiții, să provoace insight-uri cognitive — acele momente de iluminare în care descoperi brusc o soluție sau percepi un concept dintr-o nouă direcție.
Echipa condusă de cercetătoarea Anika T. Löwe de la Universitatea din Hamburg, împreună cu profesorul de științe cognitive Nicolas Schuck, a dorit să determine dacă acest tip de „eureka” poate fi replicat științific. Inspirându-se din metoda lui Thomas Edison — care adormea ținând un obiect în mână pentru a se trezi brusc când îl lăsa — ei au investigat dacă există o legătură între somnul ușor și apariția revelațiilor cognitive.
Surpriza a fost că, în loc ca etapa N1 (somnul superficial) să fie cea mai eficientă, rezultatele cele mai încurajatoare au venit de la cei care au ajuns în faza N2, ceva mai profundă. De fapt, peste 80% dintre participanți care au experimentat acest tip de somn au descoperit ei înșiși o soluție ascunsă într-un test vizual.
Ce spun undele cerebrale: urmele electrice ale ideilor
Secretul nu se află doar în faza somnului, ci și în forma semnalului EEG (electroencefalogramă), mai precis în ceea ce cercetătorii denumesc „pantă spectrală EEG”. Cât timp suntem treji, creierul emite semnale de frecvență înaltă, rezultând o pantă aproape plată. Pe măsură ce ne adâncim în somn, frecvențele înalte se estompează, iar panta devine mai abruptă.
Cercetătorii au constatat că momentele de tip „eureka” erau strâns corelate cu o pantă EEG mai abruptă — un indiciu că mintea se află într-o stare de procesare profundă, depășind simpla relaxare. Această corelație a fost chiar mai specifică decât clasificarea tradițională a etapelor somnului (N1, N2 etc.), sugerând că activitatea neuronală ar trebui evaluată într-un mod mai continuu și nu rigid segmentat.
„Biologia nu funcționează în etape clar delimitate. Lucrurile sunt mult mai fluide decât am presupus”, a declarat Schuck.
Aceste descoperiri nu doar confirmă ceea ce marii creatori suspectau instinctiv, ci deschid o nouă poartă în înțelegerea procesului de consolidare a memoriei și a apariției intuiției în timpul somnului. Cercetătorii vor continua, combinând EEG-ul cu imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a cartografia cu precizie ce zone ale creierului se activează în timpul somnului cu insight-uri.
De la legende la știință: cum poți beneficia de somnul creativ
Dacă Edison, Mary Shelley sau Salvador Dali au profitat de inspirația generată în somn, acum și știința le dă dreptate. Experimente realizate la Universitatea Sorbona au replicat experimentul lui Edison cu peste 100 de participanți, solicitându-le să rezolve o problemă matematică ce ascundea o metodă rapidă de rezolvare — o soluție găsită adesea după un „pui de somn cu cana în mână”.
De asemenea, cana s-a dovedit a fi cel mai eficient obiect pentru a trezi participantul exact la ieșirea din somnul ușor. Totuși, în studiul german, cana nu a dat rezultate — un indiciu că fiecare creier răspunde diferit la stimuli și că somnul profund nu reprezintă întotdeauna un obstacol, ci uneori chiar soluția.
Ce poți face cu aceste informații? Încearcă să-ți planifici pauzele de odihnă într-un mod strategic. Dacă te confrunți cu o problemă complicată, ia o pauză de
