Un nou instrument are capacitatea de a evalua rapid îmbătrânirea biologică, utilizând un singur RMN cerebral. O echipă de cercetători de la universitățile Duke, Harvard (SUA) și Otago (Noua Zeelandă) a creat un instrument inovator, denumit DunedinPACNI, care poate determina viteza de îmbătrânire biologică a unei persoane bazându-se pe un RMN cerebral singular. Specialiștii sunt capabili să evalueze cât de rapid îmbătrânești prin intermediul unei singure scanări a creierului. Această unealtă furnizează o nouă perspectivă asupra vârstei reale a unei persoane, nu cea oficială, ci cea percepută de corp și creier.
Cu toții știm persoane care par să înfrunte trecerea timpului și altele care, din păcate, par să îmbătrânească mai rapid. Această diferență subliniază faptul că vârsta cronologică nu oferă toate detaliile. Pentru a sprijini oamenii în a trăi mai mult și mai sănătos, este crucial să avem o monitorizare adecvată a procesului de îmbătrânire. Deși există deja analize de sânge care măsoară vârsta biologică prin evaluarea unor factori precum metilarea ADN-ului sau markerii epigenetici, acestea nu reflectă cu exactitate vârsta creierului.
Cercetătorii pot determina rapid procesul de îmbătrânire dintr-o singură scanare cerebrală. Aici intervine DunedinPACNI. Acest instrument evaluează o scanare cerebrală efectuată la vârsta mijlocie pentru a anticipa riscul de apariție a unor boli cronice, inclusiv afecțiuni ce pot apărea abia după o perioadă considerabilă. Informațiile obținute pot fi un stimulent semnificativ pentru modificări în stilul de viață, promovând o alimentație mai echilibrată, exercițiu fizic mai frecvent și prevenție activă, potrivit Interesting Engineering.
Cercetătorii au utilizat date din renumitul Studiu Dunedin, desfășurat în Noua Zeelandă, care a urmărit începând cu anii ’70 un grup de 1.037 de persoane, de la naștere până în prezent. Studiul a monitorizat periodic indicatori precum tensiunea arterială, IMC, glicemia, colesterolul, dar și aspecte mai puțin comune, cum ar fi retracția gingiilor și deteriorarea dentară.
Folosind aceste date de-a lungul timpului, cercetătorii au creat un „scor de îmbătrânire” personalizat pentru fiecare participant. Apoi, au „instruibil” DunedinPACNI să prezică acest scor bazându-se exclusiv pe un RMN cerebral efectuat la vârsta de 45 de ani. Rezultatele au fost impresionante: participanții cu scoruri mai ridicate de îmbătrânire biologică au avut performanțe mai slabe la testele cognitive. De asemenea, RMN-ul a arătat o reducere accelerată a hipocampului, zona responsabilă pentru memorie.
Un domeniu în continuă expansiune
În cadrul unui alt studiu, care a inclus participanți cu vârste între 52 și 89 de ani, s-a observat că cei clasificați drept „îmbătrânind cel mai repede” aveau un risc cu 60% mai mare de a dezvolta demență. Totuși, efectul nu se limitează doar la creier. Cei cu un ritm de îmbătrânire accelerat au arătat o fragilitate crescută și au avut un risc cu 18% mai mare de a primi un diagnostic de boală cronică în anii următori. De asemenea, riscul de deces în acea perioadă a fost cu 40% mai mare în comparație cu cei care îmbătrâneau într-un mod normal sau mai lent.
„Am fost complet surprins. Corelația dintre îmbătrânirea creierului și a corpului este extrem de convingătoare”, a afirmat Ahmad Hariri, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Duke. Pe măsură ce populația globală îmbătrânește, numărul celor ce vor suferi de boli cronice asociate vârstei.
