Timp de zeci de ani, concepția că formarea neuronilor încetează odată cu copilăria a dominat manualele de biologie și opinia publică. Totuși, un studiu recent publicat în Science pe 3 iulie 2025 contrazice această teorie. Un grup de [cercetători](https://playtech.ro/2012/amp-foot-2-0-un-nou-tip-de-proteza-pentru-un-mers-natural/) suedezi de la respectatul Karolinska Institute au descoperit dovezi clare ale prezenței unor celule stem neurale active în hipocampul creierului uman adult, sugerând că neurogeneza, procesul de formare a neuronilor, persistă pe parcursul vieții, conformează publicația Gizmodo.
„Am identificat dovezi clare că creierul uman generează neuroni noi chiar și în perioada adultă”, a afirmat Marta Paterlini, coautoare a studiului și cercetătoare în domeniul neuroștiințelor. Ea a adăugat că aceste descoperiri contribuie la o înțelegere mai profundă a modului în care creierul îmbătrânește și deschid noi oportunități pentru tratamente neurologice.
## Dovezi clare de neurogeneză la adulți
Echipa de [cercetare](https://playtech.ro/2025/ai-ul-copilot-va-avea-agenti-dedicati-cercetarii-si-analizei/) a studiat mostre de țesut cerebral de la indivizi cu vârste variind între 0 și 78 de ani. Folosind metode moderne de analiză moleculară, care permit examinarea caracteristicilor fiecărui nucleu celular în parte și monitorizarea expresiei genetice, au fost investigate peste 400.000 de nuclee celulare. Rezultatele au scos la iveală prezența celulelor progenitoare, precursorii neuronilor, în diverse etape de dezvoltare, inclusiv în stadiul de diviziune activă. Celulele au fost identificate în girusul dentat, o zonă a hipocampului asociată cu formarea amintirilor. Același loc în care studiile pe animale au arătat existența celulelor stem adulte.
„Am observat grupuri de precursori în diviziune situate lângă neuroni complet formați, exact în zonele în care studiile pe animale indică prezența celulelor stem adulte”, explică Paterlini. Potrivit acesteia, aceste descoperiri clarifică o dezbatere de lungă durată privind capacitatea creierului adult de a genera neuroni noi.
## Direcții noi pentru cercetare și terapie, un pas semnificativ în medicină?
Cu toate acestea, [cercetarea](https://playtech.ro/2025/colaborarea-cu-echipe-virtuale-de-cercetatori-ai-o-noua-frontiera-in-stiinta-asistata-cum-ar-putea-schimba-totul/) ridică și întrebări suplimentare. Activitatea genetică a acestor celule la oameni este diferită față de cea observată în alte specii, precum șoarecii sau porcii, ceea ce ar putea explica variațiile în susceptibilitatea la afecțiuni neurologice. Un alt aspect fascinant este variabilitatea interindividuală: unii adulți prezentau un număr mare de celule progenitoare, alții foarte puține. Această discrepanță, corelată cu studii anterioare care investighează declinul neurogenezei odată cu înaintarea în vârstă, ar putea oferi explicații pentru diferențele de risc pentru afecțiuni precum depresia, demența sau leziunile cerebrale post-traumatice.
„Deși nu dispunem încă de tratamente specifice, faptul că știm acum că adulții pot genera neuroni noi transformă fundamental perspectiva noastră asupra învățării pe termen lung, recuperării neurologice și a capacității de adaptare a creierului uman”, completează Paterlini. Echipa de la Karolinska intenționează să continue investigațiile în alte zone ale creierului unde ar putea avea loc neurogeneza, cum ar fi pereții ventriculelor laterale. Totuși, un lucru pare a fi cert: cel puțin pentru o parte dintre noi, procesul de regenerare neuronală nu se oprește niciodată complet.
