Dezvoltarea unui tratament eficient pentru boala Alzheimer continuă să fie o provocare semnificativă, iar în ultimele ani au avut loc numeroase controverse ce au tulburat comunitatea științifică. Una dintre cele mai renumite teorii care a dominat cercetarea este că acumularea proteinei beta-amiloid în creier constituie cauza principală a bolii. Totuși, recente investigații au pus această teorie sub semnul întrebării.
### Ce a relevat studiul despre Alzheimer
Un studiu publicat în 2006, care stă la baza acestei ipoteze, a fost suspectat de posibile falsificări, iar un medicament aprobat de FDA în 2021 pentru tratarea beta-amiloidului, aducanumab, a stârnit controverse referitoare la eficiența sa reală. Aceste incidente au evidențiat necesitatea stringentă de a explora noi perspective asupra bolii Alzheimer.
O echipă de cercetători de la Institutul Krembil pentru Creier din Toronto avansează o teorie inovatoare: Alzheimer nu este predominant o boală a creierului, ci o tulburare a sistemului imunitar din creier, conform unei publicații de la Science Alert care citează un studiu prezentat inițial în The Conversation. Sistemul imunitar, responsabil pentru protejarea și repararea țesuturilor din întreg corpul, joacă un rol crucial și în creier. Conform acestei teorii, proteina beta-amiloid nu este o anomalie, ci o parte normală a răspunsului imun cerebral. Aceasta contribuie la apărarea creierului în fața traumatismelor sau infecțiilor bacteriene. Problema apare atunci când beta-amiloidul nu reușește să diferențieze între bacteriile invadatoare și celulele proprii ale creierului, atacând astfel țesutul cerebral sănătos. Acest mecanism declanșează o reacție autoimună, care duce la degradarea progresivă a funcțiilor creierului și, în ultimă instanță, la demență.
### O nouă viziune în medicină
Această viziune schimbă în mod fundamental percepția legată de boala Alzheimer, comparând-o cu alte afecțiuni autoimune precum artrita reumatoidă, chiar dacă tratamentele tradiționale pentru aceste boli par a nu fi eficiente în cazul Alzheimerului, probabil din cauza particularităților creierului, cel mai complex organ al corpului uman. În plus față de această teorie, există și alte noi ipoteze care consideră Alzheimerul ca pe o patologie a mitocondriilor, structuri celulare responsabile pentru furnizarea energiei creierului, sau ca o consecință a unor infecții bacteriene, inclusiv cele orale. De asemenea, anomaliile în gestionarea metalelor precum zincul, cuprul sau fierul în creier sunt investigate ca posibile cauze.
Demența afectează în prezent peste 50 de milioane de oameni la nivel global, iar un nou caz este diagnosticat la fiecare trei secunde. Mulți pacienți își pierd capacitatea de a-i recunoaște chiar și pe cei mai apropiați membrii ai familiei. Este evident că Alzheimer constituie o criză majoră de sănătate publică, ce necesită idei inovatoare și abordări noi. O înțelegere mai profundă a cauzelor bolii și dezvoltarea unor tratamente eficiente sunt esențiale atât pentru pacienți și familiile acestora, cât și pentru a diminua povara economică asupra sistemelor de sănătate.
